Adio, plombe argintii! O directivă europeană schimbă regulile jocului
Începând cu 1 ianuarie 2025, stomatologii din România vor trebui să renunțe la utilizarea amalgamului dentar, cunoscut popular sub denumirea de plombă argintie. Această schimbare nu este o simplă capriciu al medicilor, ci o consecință a unei directive europene care interzice exportul acestui produs. Motivul? În compoziția plombelor se folosește mercur în proporție de 50%, o substanță chimică extrem de periculoasă atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea umană.
Mercurul, o amenințare ascunsă în echipamentele electronice
Și nu doar plombele dentare vor fi afectate de această interdicție. Începând cu același an, nu se vor mai vinde nici echipamente electronice care conțin mercur. Această substanță toxică se regăsește într-o gamă largă de produse, de la ecrane de laptop și becuri fluorescente, la baterii, barometre și chiar mașini de spălat rufe. Producătorii vor trebui să caute alternative, întrucât directiva va interzice folosirea mercurului în construirea echipamentelor, care implică utilizarea a 350.000 de compuși chimici, mulți dintre ei poluanți.
Impactul asupra sănătății: de la sistemul nervos la sistemul imunitar
Mercurul este o substanță toxică ce poate dăuna sistemului nervos central, plămânilor, rinichilor și sistemului imunitar. În ciuda acestor riscuri, amalgamul dentar a fost un produs preferat de români, datorită prețului accesibil și rezistenței pe termen lung. Din 2017, acesta a fost interzis la copii sub 15 ani care aveau încă dinți de lapte, dar și la femeile însărcinate care alăptează, tocmai din cauza compusului chimic toxic. Stomatologii au început să le sugereze tuturor pacienților să își schimbe plombele, însă mulți nu țin cont de sfatul medicului. Estimările arată că europenii au în jur de 1.000 de tone de mercur în lucrările lor dentare.
Un viitor fără mercur: o provocare pentru industrie
Estimările sunt că până în 2050 numărul elementelor chimice utilizate în industrie se va tripla. Aceasta este o provocare majoră pentru producători, care vor trebui să găsească soluții alternative pentru a înlocui mercurul și alte substanțe toxice. În acest context, interdicția impusă de directiva europeană poate fi văzută ca un pas important în direcția unui viitor mai sigur și mai sustenabil.
Sursa: Antena 3
