Artemis II: O misiune spațială sub lupa analizei critice
În timp ce NASA se pregătește pentru misiunea Artemis II, care va trimite patru astronauți în jurul Lunii în 2023, un studiu recent scoate în evidență eficiența capsulei spațiale Orion în protejarea echipajului. Însă, înainte de a ne lăsa purtați de valul entuziasmului, să ne aplecăm asupra datelor și să analizăm cu rigurozitate informațiile prezentate.
Artemis I: O misiune fără echipaj cu implicații majore
Studiul se bazează pe datele colectate de la Artemis I, o misiune fără echipaj de 25 de zile în jurul Lunii, desfășurată la finalul anului 2022. Capsula Orion a urmat o traiectorie similară cu cea planificată pentru Artemis II și a transportat „oaspeți speciali non-umani”, inclusiv două manechine denumite Helga și Zohar. Acestea au fost folosite pentru a evalua nivelul de radiații la care astronauții ar putea fi expuși în timpul zborurilor spre Lună. Însă, cât de relevante sunt aceste date pentru misiunile viitoare?
Radiațiile spațiale: Un pericol real sau o amenințare exagerată?
NASA a studiat de mult timp impactul radiațiilor asupra sănătății umane, încă din primele misiuni spațiale cu echipaj din anii 1960. În prezent, astronauții care petrec perioade îndelungate pe Stația Spațială Internațională (ISS) sunt protejați parțial de câmpul magnetic al Pământului. Însă, în cadrul misiunilor viitoare în spațiul adânc, astronauții vor ieși din protecția oferită de Pământ și vor trebui să se bazeze pe echipamente bine protejate împotriva radiațiilor. Dar cât de eficiente sunt aceste echipamente în realitate?
Orion: O capsulă spațială cu un design eficient?
Senzorii din capsula Orion au colectat, pentru prima dată, date continue despre radiațiile întâlnite în drum spre Lună și înapoi. Conform studiului, expunerea la radiații în cadrul Orion a variat semnificativ în funcție de poziția detectorilor. Însă, aceste variații sunt ele suficiente pentru a asigura siguranța echipajului în condiții reale de zbor?
Adăpostul împotriva furtunilor cosmice: O soluție viabilă?
Datele au relevat că, pe măsură ce Orion a traversat centurile Van Allen, zonele cele mai protejate, cum ar fi „adăpostul de furtună” din capsulă, au oferit de patru ori mai multă protecție decât alte zone mai expuse. Expunerea la radiații în aceste zone a fost menținută la un nivel sigur pentru astronauți, prevenind riscul de îmbolnăvire acută cauzată de radiații. Însă, cât de eficient este acest adăpost în cazul unor furtuni cosmice de lungă durată?
Artemis II: O misiune cu provocări și incertitudini
Dacă astronauții misiunii Artemis II ar întâmpina o furtună solară în spațiu, aceasta ar putea dura câteva zile. Conceptul de „adăpost pentru furtună” a fost modificat pentru această misiune, deoarece spațiul mic folosit în Artemis I ar putea să nu fie suficient pentru ca echipajul să-și desfășoare activitățile obișnuite în cazul unei furtuni solare prelungite. Însă, această strategie este ea suficient de robustă pentru a face față provocărilor reale ale spațiului cosmic?
Artemis III: O misiune cu mize înalte
În paralel, racheta principală a misiunii Artemis II a ajuns la Centrul Spațial Kennedy din Florida în vara aceasta, iar construcția pentru Artemis III este deja în desfășurare. Programată pentru 2026, Artemis III are obiectivul de a aseleniza prima femeie și prima persoană de culoare la polul sudic al Lunii. Însă, înainte de a ne entuziasma de aceste obiective ambițioase, să ne întrebăm: suntem cu adevărat pregătiți pentru această misiune?
Sursa: Antena3
