23 august 1944: O zi de răscruce în istoria României
23 august 1944 marchează un moment crucial în istoria României, o zi în care s-a încheiat o perioadă de dictatură militară sub conducerea mareșalului Ion Antonescu și s-a rupt alianța cu Germania nazistă. Această zi a marcat o schimbare dramatică de alianțe, cu România întorcându-se împotriva fostului său aliat și încheind un armistițiu cu Uniunea Sovietică.
Impactul istoric al evenimentelor din 23 august 1944
Unii istorici susțin că evenimentele din acea zi, care au deschis calea pentru trupele sovietice, ar fi putut scurta cu șase luni războiul care a dus la înfrângerea Germaniei. În timpul dictaturii militare, Constituția a fost suspendată și Parlamentul a fost dizolvat, dar partidele politice au continuat să funcționeze. Liderii acestora au jucat un rol important în pregătirea evenimentelor de la 23 august, în principal prin menținerea contactelor cu puterile aliate.
Contextul istoric al loviturii de stat din 23 august 1944
Înainte de lovitura de stat, România, sub conducerea lui Antonescu, a intrat în război de partea Axei și împotriva URSS, cu scopul de a recupera Basarabia și Bucovina de Nord, pierdute ca urmare a pactului Ribbentrop – Molotov. După îndeplinirea acestor obiective, Antonescu a decis ca trupele române să avanseze în continuare pe teritoriul sovietic la est de râul Nistru, ocupând teritoriul dintre Nistru și Bug.
Planificarea și executarea loviturii de stat
În august 1944, regele Mihai a văzut o oportunitate pentru lovitura de stat: Germania retrăsese divizia de tancuri Gross Deutschland de pe frontul românesc, în timp ce armata sovietică se regrupa de câteva luni pe linia frontului și putea lansa, în orice moment, un atac de proporții. În seara zilei de 21 august, regele s-a întâlnit cu liderii politici și i-a desemnat pe Iuliu Maniu (Partidul Național Țărănesc) și pe Lucrețiu Pătrășcanu (Partidul Comunist) să alcătuiască lista de miniștri pentru noul guvern până pe data de 23 august. Lovitura de stat urma să fie dată pe 26 august.
23 august 1944: Ziua loviturii de stat
În după-amiaza de 23 august, mareșalul Antonescu a fost chemat la Palatul Regal pentru o audiență la rege. După o discuție de peste o oră, în care Antonescu a prezentat situația de pe front și a refuzat să accepte ieșirea din război, regele a dat semnalul pentru arestarea lui Antonescu și a ministrului de Externe, Mihai Antonescu. Cei doi au fost predați lui Emil Bodnăraș, șeful unui grup de muncitori înarmați numit „Gărzile patriotice”, care i-au dus pe captivi într-o casă conspirativă.
Consecințele loviturii de stat
Mareșalul Antonescu a fost ulterior predat sovieticilor, fiind ținut prizonier în URSS. După război, a fost retrimis în țară și judecat de Tribunalul Poporului din București, într-un proces de tip stalinist. El a fost condamnat la moarte și a refuzat să ceară grațierea din partea regelui, fiind executat prin împușcare la 1 iunie 1946, lângă închisoarea Jilava.
23 august în perioada comunistă
În perioada comunistă, lovitura de stat de la 23 august 1944 a fost prezentată ca o mare realizare a comuniștilor, cu minimalizarea sau eliminarea aproape completă a rolului jucat de ceilalți actori politici și militari. 23 august a devenit Ziua Națională a României începând cu 1948 și și-a păstrat această semnificație până la căderea regimului comunist, în decembrie 1989.
Sursa: Antena3
