Un cutremur devastator: România sub amenințarea seismică
România se află sub spectrul unui posibil cutremur major, cu magnitudini estimate de până la 7,6, conform directorului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu. Zona seismică Vrancea, cunoscută pentru activitatea tectonică intensă, rămâne principalul punct de origine al acestor fenomene. Deși momentul exact al producerii unui astfel de seism rămâne necunoscut, locația este certă, iar implicațiile sunt alarmante.
Într-un context în care activitatea seismică din România a crescut semnificativ în ultimii ani, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a subliniat lipsa de pregătire a infrastructurii naționale pentru un astfel de eveniment. Fondul construit, în mare parte neadaptat standardelor moderne de siguranță, reprezintă o vulnerabilitate majoră. Cutremurele anterioare, precum cele din 1977, 1986 și 1990, au lăsat urme adânci, iar măsurile de consolidare rămân insuficiente.
Incertitudinea temporală și certitudinea geografică
Constantin Ionescu a evidențiat că, deși știința modernă poate identifica zonele predispuse la cutremure, nu există metode precise de a prezice momentul producerii acestora. Exemplul insulei Santorini, unde miile de cutremure recente au ridicat temeri privind formarea unui vulcan, ilustrează complexitatea acestor fenomene. În cazul României, zona Vrancea rămâne epicentrul probabil al unui viitor cutremur major, dar momentul exact al producerii rămâne un mister.
„Este posibil să apară un cutremur, dar nu știm când va veni și cât de mare va fi. Noi știm unde va fi, asta este important”, a declarat directorul INFP, subliniind importanța pregătirii și a măsurilor proactive pentru a minimiza impactul unui astfel de eveniment.
Un sistem nepregătit pentru dezastru
Ministrul Dezvoltării a recunoscut că România nu este pregătită pentru un cutremur de mare magnitudine. În ciuda adoptării unui nou cadru legislativ în 2022, care a schimbat filosofia de abordare a riscului seismic, implementarea măsurilor necesare rămâne lentă și fragmentată. Evaluările fondului construit sunt incomplete, iar resursele alocate pentru consolidarea clădirilor vulnerabile sunt insuficiente.
„Întrebarea nu este dacă va veni un cutremur mare, ci când se va produce și cum ne va găsi acesta”, a avertizat Cseke Attila. Această declarație evidențiază urgența unei strategii naționale coerente, care să includă atât măsuri de prevenție, cât și planuri de intervenție post-dezastru.
Consecințele ignorării riscului seismic
Impactul unui cutremur major asupra României ar putea fi devastator, afectând nu doar infrastructura, ci și economia și siguranța cetățenilor. Clădirile neconsolidate, multe dintre ele construite înainte de adoptarea normelor moderne de siguranță, reprezintă un pericol iminent. În plus, lipsa unei culturi a pregătirii pentru dezastre amplifică riscurile.
În fața acestor provocări, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să implementeze măsuri eficiente pentru a reduce vulnerabilitatea țării. Cert este că timpul nu este de partea noastră, iar fiecare zi de inacțiune crește probabilitatea unui dezastru cu consecințe grave.
