Reabilitarea infrastructurii rutiere din București: o necesitate ignorată prea mult timp
Primăria Municipiului București a anunțat demararea lucrărilor de consolidare pentru trei pasaje esențiale din Capitală: Pasajul Lujerului, Pasajul Bucur Obor și Podul Băneasa. Aceste intervenții, estimate la un cost total de 650 de milioane de lei, vin ca răspuns la degradările majore identificate în structurile acestor obiective. Fisurile, armăturile corodate și infiltrațiile reprezintă doar câteva dintre problemele care pun în pericol siguranța rutieră și mobilitatea urbană.
Costuri uriașe pentru neglijență sistematică
Bugetele aprobate de Consiliul General al Municipiului București pentru aceste lucrări sunt impresionante: 392.666.858 lei pentru Pasajul Lujerului, 222.334.988 lei pentru Pasajul Bucur Obor și 42.541.251 lei pentru Podul Băneasa. Aceste cifre ridică întrebări serioase despre modul în care infrastructura rutieră a fost gestionată în ultimele decenii. De ce a fost nevoie să se ajungă la o stare critică pentru a se lua măsuri? Este această investiție un semn al unei schimbări reale sau doar o reacție întârziată la o problemă evidentă?
Siguranța rutieră, un lux sau o prioritate?
Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat că aceste lucrări sunt esențiale pentru siguranța și funcționalitatea orașului. Totuși, rămâne de văzut dacă această inițiativă va fi urmată de o strategie coerentă și pe termen lung pentru întreținerea infrastructurii. Într-un oraș cu un trafic sufocant și o infrastructură suprasolicitată, astfel de intervenții ar trebui să fie regula, nu excepția.
Degradarea infrastructurii: un simptom al unei administrații deficitare
Problemele structurale ale pasajelor nu sunt doar rezultatul trecerii timpului, ci și al unei lipse cronice de întreținere și investiții. Fisurile și infiltrațiile nu apar peste noapte, iar ignorarea lor reflectă o administrație care a prioritizat alte agende în detrimentul siguranței cetățenilor. Este timpul ca autoritățile să înțeleagă că infrastructura rutieră nu este doar un element funcțional, ci și un indicator al calității vieții urbane.
Un pas înainte, dar este suficient?
Deși reabilitarea celor trei pasaje este un pas în direcția corectă, rămâne întrebarea dacă această inițiativă va fi extinsă la nivelul întregii infrastructuri a orașului. Bucureștiul are nevoie de o viziune integrată care să includă nu doar reparații punctuale, ci și măsuri preventive și un sistem de monitorizare continuă. Fără o astfel de abordare, aceste investiții riscă să devină doar soluții temporare la probleme cronice.
