Furtul Tezaurului Dacic: O Explozie de Întrebări și Controverse
Un jaf de proporții a zguduit lumea arheologică și culturală: patru dintre cele mai valoroase artefacte din Tezaurul Dacic, inclusiv celebrul Coif de aur de la Coțofenești, au fost furate de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Incidentul, descris de autorități ca fiind o operațiune de tip „spargere ca în filme”, ridică semne de întrebare asupra măsurilor de securitate și a responsabilităților implicate.
Potrivit poliției olandeze, accesul în clădire a fost obținut prin utilizarea de explozibili, iar furtul a avut loc în toiul nopții. Printre cele 673 de artefacte expuse, împrumutate de la 18 muzee din România, doar patru au fost sustrase, dar acestea reprezintă piese de o valoare inestimabilă, atât din punct de vedere istoric, cât și cultural.
Coiful de Aur de la Coțofenești: O Capodoperă a Artei Getice
Coiful de aur de la Coțofenești, datând din secolul al IV-lea î.Hr., este o piesă emblematică a artei orfevriere traco-getice. Descoperit în 1928 în județul Prahova, acest artefact este decorat cu motive complexe, incluzând rozete conice, ochi apotropaici și scene de sacrificiu. Influențele stilistice persane, grecești și scitice sunt evidente, dar tehnica de execuție reflectă o măiestrie locală unică.
Furtul acestui coif, alături de alte artefacte precum brățările dacice din Sarmizegetusa, reprezintă o pierdere imensă pentru patrimoniul cultural al României. Aceste piese nu sunt doar obiecte de artă, ci și simboluri ale identității și istoriei naționale.
Un Sistem de Securitate Deficitar?
Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Târnoveanu, a subliniat gravitatea situației, menționând că piesele furate sunt bine cunoscute atât în țară, cât și în străinătate. Totuși, întrebările legate de securitatea muzeului olandez rămân fără răspuns. Cum a fost posibil ca o astfel de operațiune să aibă loc într-un muzeu care găzduia comori de o asemenea valoare?
Colonelul (r) SRI Tudor Păcuraru a declarat că, potrivit contractului cu muzeul Drents, trebuia să existe pază fizică. Cu toate acestea, hoții au reușit să pătrundă în clădire fără a întâmpina rezistență, ceea ce ridică suspiciuni asupra implementării măsurilor de securitate.
Reacții și Investigații Internaționale
Ministerul Afacerilor Externe din România a fost notificat imediat după incident, iar ambasadele României din țările vecine au fost alertate pentru a sprijini investigațiile. Autoritățile olandeze au activat mecanismele de cooperare transfrontalieră și au informat Interpolul, dar până în prezent, făptașii rămân neidentificați.
Ministrul român al Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a discutat cu omologul său olandez, Caspar Veldkamp, subliniind importanța simbolică și patrimonială a pieselor furate. Partea olandeză a oferit asigurări privind angajamentul lor în recuperarea artefactelor, dar rezultatele concrete întârzie să apară.
O Lecție Dureroasă pentru Patrimoniul Cultural
Acest incident tragic scoate la lumină vulnerabilitățile sistemului de protecție a patrimoniului cultural, atât în România, cât și în străinătate. Deși piesele furate sunt doar o mică parte din expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, impactul lor simbolic este imens.
În timp ce investigațiile continuă, rămâne de văzut dacă aceste comori vor fi recuperate și dacă lecțiile învățate vor conduce la îmbunătățirea măsurilor de securitate pentru a preveni astfel de tragedii în viitor.
