Structura anului școlar 2025-2026: între planificare și controverse
Ministerul Educației a pus în consultare structura anului școlar 2025-2026, stârnind deja dezbateri aprinse. Conform proiectului, cursurile vor începe pe 8 septembrie 2025 și se vor desfășura pe parcursul a 36 de săptămâni. Totuși, excepțiile și flexibilitatea deciziilor la nivel local ridică întrebări legate de uniformitatea și predictibilitatea sistemului educațional.
Durata cursurilor: o abordare diferențiată
În timp ce majoritatea elevilor vor avea 36 de săptămâni de cursuri, clasele terminale din învățământul liceal și gimnazial vor beneficia de un calendar redus. Clasele a XII-a și a XIII-a vor încheia anul școlar pe 5 iunie 2026, iar elevii de clasa a VIII-a pe 12 iunie 2026. În schimb, filiera tehnologică va avea 37 de săptămâni, iar învățământul postliceal va respecta planurile-cadru existente. Această diversitate ridică întrebări despre echitatea și eficiența alocării timpului de studiu.
Calendarul vacanțelor: o sursă de confuzie?
Vacanțele sunt planificate în intervale bine definite, dar includ și o săptămână flexibilă, la decizia inspectoratelor școlare. Această abordare descentralizată poate crea discrepanțe între județe, afectând familiile cu copii în școli diferite. De asemenea, vacanțele de iarnă și primăvară sunt stabilite în perioade tradiționale, dar flexibilitatea suplimentară poate complica planificarea activităților extracurriculare.
Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”: între intenție și implementare
Proiectul prevede desfășurarea acestor programe în intervale de câte cinci zile consecutive, la decizia unităților de învățământ. În cazul filierei tehnologice și profesionale, activitățile de instruire practică vor fi integrate în aceste perioade. Totuși, lipsa unor directive clare privind conținutul și obiectivele acestor programe ridică semne de întrebare asupra impactului lor real asupra elevilor.
Flexibilitate sau haos? Modificările structurii anului școlar
Inspectoratele școlare pot aproba modificări ale structurii anului școlar în funcție de condițiile locale, cu avizul Ministerului Educației. Această flexibilitate, deși justificată în anumite situații, poate genera inegalități și dificultăți în asigurarea parcurgerii integrale a programei școlare. În plus, implicarea consiliilor reprezentative ale părinților în procesul decizional adaugă un strat suplimentar de complexitate.
Învățământul militar: o excepție bine fundamentată?
Unitățile de învățământ militar preuniversitar pot solicita modificări ale structurii anului școlar, în funcție de specificul specializării. Această derogare, deși necesară pentru a răspunde cerințelor particulare, subliniază diversitatea și fragmentarea sistemului educațional românesc.
Concluzii implicite: un sistem în căutarea echilibrului
Structura anului școlar 2025-2026 reflectă o încercare de a echilibra nevoile educaționale diverse, dar ridică întrebări despre coerența și aplicabilitatea sa. Flexibilitatea deciziilor locale, deși bine intenționată, poate duce la inegalități și confuzie. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să răspundă așteptărilor elevilor, părinților și cadrelor didactice.
