Interceptări explozive și acuzații de trădare: rețeaua „Comandamentul Vlad Țepeș” sub lupa DIICOT
Un dosar de trădare de proporții zguduie scena politică și de securitate din România, dezvăluind conexiuni alarmante între gruparea „Comandamentul Vlad Țepeș” și agenți ai Federației Ruse. Potrivit surselor judiciare, această organizație ar fi acționat în coordonare cu membri ai Ambasadei Rusiei și cu alte entități din Moscova, având ca scop destabilizarea ordinii constituționale și promovarea unei agende antioccidentale. În centrul investigației se află colonelul GRU Evgheni Igantiev, recent expulzat din România, și liderii grupării, printre care Adrian Dinu și Ștefan Mateescu.
Planuri de răsturnare a ordinii de drept și ieșirea din NATO
Procurorii susțin că membrii grupării au calificat prezența NATO în România drept „ocupație militară” și au stabilit obiective precum ieșirea țării din Alianța Nord-Atlantică, declararea neutralității și semnarea unui tratat strategic cu Federația Rusă. Mai mult, aceștia intenționau să preia puterea de stat prin înlocuirea actualei ordini de drept cu un guvern format din propriii membri. Gruparea, care se laudă cu aproximativ 10.000 de simpatizanți, își arogă grade militare fictive, iar liderii săi au fost implicați în deplasări la Moscova pentru a primi directive de la agenți FSB.
Interceptări care dezvăluie legături directe cu Moscova
În cadrul investigației, au fost documentate convorbiri între liderii grupării și oficiali ruși, inclusiv întâlniri la Ambasada Rusiei. Într-o interceptare, Ștefan Mateescu îi cere colonelului Igantiev invitații suplimentare pentru membrii grupării, subliniind legătura strânsă dintre aceștia și reprezentanții Federației Ruse. De asemenea, Adrian Dinu, unul dintre liderii grupării, a recunoscut într-o convorbire că anumite acțiuni ale organizației au fost realizate „la ordinul rușilor”.
Conferințe și negocieri la Moscova
Adrian Dinu și Marius Semeniuc, alți lideri ai grupării, au participat la întâlniri cu oficiali ruși și agenți FSB în cadrul unor conferințe organizate la Moscova. În timpul acestor deplasări, aceștia au discutat despre retragerea României din NATO, stabilirea unui statut de neutralitate și formarea unui nou guvern. În plus, au fost transmise propuneri pentru funcții de miniștri, inclusiv pentru un posibil președinte al României, în vederea semnării unui acord care ar transforma țara în „Republica Populară Română”.
Numele lui Călin Georgescu, menționat în dosar
Un alt aspect controversat al investigației îl reprezintă menționarea numelui lui Călin Georgescu în mai multe interceptări. Membrii grupării au discutat despre posibilitatea implicării acestuia în mișcarea lor, iar unele surse sugerează că Georgescu ar fi fost contactat de reprezentanți ai Ambasadei Rusiei. Deși contextul exact al implicării sale rămâne neclar, aceste dezvăluiri ridică întrebări serioase despre influența externă în politica românească.
Consecințe și măsuri luate de autorități
În urma investigațiilor, doi dintre liderii grupării, Adrian Dinu și Marius Semeniuc, au fost arestați preventiv, în timp ce alți membri au fost plasați sub control judiciar. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a declarat persona non grata doi membri ai Ambasadei Rusiei, inclusiv pe colonelul Evgheni Igantiev, care a fost expulzat din România. Aceste măsuri subliniază gravitatea situației și necesitatea unei reacții ferme din partea autorităților pentru a proteja suveranitatea și securitatea națională.
O rețea cu implicații geopolitice majore
Acest dosar scoate la lumină o rețea complexă de influență și subversiune, care implică actori locali și internaționali. Într-un context geopolitic tensionat, aceste dezvăluiri evidențiază vulnerabilitățile României în fața unor amenințări hibride și necesitatea unei vigilențe sporite din partea instituțiilor de securitate. Rămâne de văzut cum vor evolua anchetele și ce impact vor avea aceste evenimente asupra stabilității politice și sociale a țării.
