Extinderea sistemului de irigații din România: promisiuni și realități
Într-un context agricol marcat de provocări climatice și economice, extinderea sistemului de irigații din România devine o prioritate declarată a autorităților. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat recent că planul guvernamental vizează atingerea a 2,7 milioane de hectare irigate până în 2027. Această ambiție ridică întrebări esențiale despre fezabilitatea și sustenabilitatea proiectului, având în vedere complexitatea infrastructurii și resursele necesare.
Promisiuni ambițioase sau obiective realiste?
Conform declarațiilor oficiale, România a reușit deja să irige 1,4 milioane de hectare în 2024, devenind principalul exportator de porumb din Uniunea Europeană. Totuși, extinderea la 2,7 milioane de hectare presupune investiții masive, inclusiv 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura principală de irigații și 400 de milioane de euro destinate organizațiilor de udători. Aceste cifre ridică întrebări despre sursele de finanțare și capacitatea administrativă de a gestiona un proiect de asemenea amploare.
Blocaje administrative și soluții propuse
Un obstacol major în implementarea proiectului îl reprezintă birocrația excesivă. Ministrul Barbu a subliniat necesitatea de a debloca rapid autorizațiile și avizele necesare, colaborând cu Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Totuși, rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a accelera procesul, având în vedere istoricul întârzierilor în proiectele de infrastructură din România.
Impactul asupra agriculturii și economiei
Extinderea sistemului de irigații ar putea avea un impact semnificativ asupra agriculturii românești, reducând vulnerabilitatea la secetă și crescând productivitatea. Totuși, eficiența acestui sistem depinde de modernizarea stațiilor electrice și de reducerea costurilor energetice, aspecte care necesită investiții suplimentare și o coordonare eficientă între diferite instituții.
Un proiect vital, dar cu multe necunoscute
Deși extinderea sistemului de irigații este prezentată ca o soluție salvatoare pentru agricultura românească, succesul său depinde de o serie de factori interdependenți. De la finanțare și coordonare interministerială până la rezolvarea problemelor legislative și administrative, fiecare etapă a proiectului necesită o abordare riguroasă și transparentă. În lipsa unei implementări eficiente, aceste promisiuni riscă să rămână doar pe hârtie.
