Concedieri masive în Senatul României: o reorganizare controversată
Senatul României a decis să reducă schema de funcționare a instituției cu 24%, ceea ce implică eliminarea a 156 de posturi, inclusiv aproximativ 30 de poziții vacante. Această măsură, adoptată prin două memorandumuri, a fost justificată de vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc, prin necesitatea unei instituții mai flexibile și adaptate noilor realități tehnologice, cum ar fi trecerea activităților în mediul online.
Conform declarațiilor oficiale, reorganizarea urmărește eficientizarea activității Senatului, reducerea costurilor și adaptarea la un volum de muncă mai mic. Totuși, sindicatele au reacționat vehement, criticând lipsa de transparență și consultare în procesul decizional. Acestea consideră că măsurile sunt pripite și pot afecta grav funcționarea instituției, precum și stabilitatea angajaților și a familiilor acestora.
Argumentele oficiale: flexibilitate și eficiență
Robert Cazanciuc a explicat că schema actuală de funcționare a Senatului datează din 2013 și că pandemia a demonstrat că instituția poate funcționa cu un număr mai mic de angajați. El a subliniat că trecerea în online a multor activități a redus necesarul de personal, iar noua structură va reflecta mai bine voința politică a momentului. De asemenea, a menționat că reorganizarea va include concursuri pentru ocuparea posturilor rămase, iar toate structurile Senatului vor fi reconfigurate pe principii mai eficiente.
Un alt aspect al reorganizării este reducerea cheltuielilor legate de întreținerea autoturismelor, măsură care va intra în vigoare imediat. În plus, numărul secretarilor generali adjuncți va fi redus de la patru la doi, iar comisiile vor avea un număr mai mic de consilieri, în funcție de volumul de activitate specific fiecărei comisii.
Criticile sindicatelor: lipsă de transparență și impact negativ
Sindicatele din Senat au catalogat măsurile de reorganizare drept „extrem de îngrijorătoare și nebenefice”. Acestea susțin că reducerea personalului fără o analiză detaliată a necesarului de resurse umane poate duce la dezechilibre majore și la suprasolicitarea angajaților rămași. De asemenea, sindicatele au invocat încălcarea legilor privind dialogul social și au cerut consultări transparente în toate etapele procesului decizional.
În plus, sindicatele au atras atenția asupra riscurilor de discriminare și decizii arbitrare în lipsa unor criterii clare pentru reducerea personalului. Ele consideră că reorganizarea ar trebui să respecte drepturile angajaților, inclusiv protejarea categoriilor vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale și persoanele cu dizabilități.
Un echilibru precar între eficiență și stabilitate
Decizia de reorganizare a Senatului ridică întrebări serioase despre echilibrul dintre eficiența instituțională și stabilitatea angajaților. În timp ce conducerea Senatului susține că măsurile sunt necesare pentru modernizarea instituției, sindicatele avertizează asupra consecințelor negative pe termen lung. Lipsa unei consultări adecvate și a unor criterii transparente amplifică tensiunile dintre conducere și angajați, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea acestei reforme.
