Țigările, un lux tot mai inaccesibil: prețurile ating noi culmi
Creșterea prețurilor la țigări devine o constantă în România, iar ultimele modificări anunțate de marii producători de pe piață nu fac decât să accentueze această tendință. Începând de lunea viitoare, cel mai mare jucător din industrie va adăuga un leu la prețul fiecărui pachet, ceea ce va duce costul unor mărci populare la pragul de 30 de lei. Această ajustare vine pe fondul unei serii de scumpiri repetate, fiind a șaptea majorare din ultimii doi ani.
De asemenea, al doilea mare producător de pe piață va implementa, începând cu 27 ianuarie, o creștere variabilă a prețurilor, între 50 de bani și 1 leu, în funcție de categoria produselor. Aceste schimbări nu doar că afectează bugetele fumătorilor, dar ridică și întrebări legate de sustenabilitatea acestui obicei în contextul economic actual.
Cine câștigă din scumpirea țigărilor?
În timp ce consumatorii resimt din plin impactul acestor creșteri, statul român pare să fie principalul beneficiar. Majorarea accizelor și a prețurilor generează venituri suplimentare la buget, într-o perioadă în care presiunile financiare asupra economiei sunt considerabile. Totuși, această strategie fiscală ridică întrebări legate de echitatea socială și de efectele pe termen lung asupra populației.
România se numără printre țările Uniunii Europene cu cel mai mare număr de fumători, aproximativ 4,2 milioane de persoane, conform statisticilor europene. În acest context, creșterea prețurilor ar putea avea un impact semnificativ asupra consumului, dar și asupra sănătății publice, în condițiile în care accesibilitatea produselor din tutun devine tot mai redusă.
Un fenomen cu implicații sociale și economice
Scumpirea constantă a țigărilor nu este doar o problemă economică, ci și una socială. Pentru mulți fumători, aceste creșteri reprezintă o povară financiară suplimentară, mai ales în contextul unei inflații ridicate și al creșterii generale a costului vieții. În același timp, există riscul ca o parte dintre consumatori să se orienteze către produse de contrabandă, ceea ce ar putea submina eforturile statului de a colecta venituri din accize.
Pe de altă parte, aceste scumpiri ar putea fi privite și ca o oportunitate pentru reducerea consumului de tutun, un obiectiv important din perspectiva sănătății publice. Totuși, succesul unei astfel de strategii depinde de măsuri complementare, precum campanii de informare și sprijin pentru renunțarea la fumat.
Un viitor incert pentru fumători
Într-un peisaj economic tot mai complicat, fumătorii din România se confruntă cu alegeri dificile. Creșterea prețurilor la țigări nu doar că afectează bugetele personale, dar ridică și întrebări legate de sustenabilitatea acestui obicei pe termen lung. În timp ce statul continuă să beneficieze de pe urma accizelor, rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor conduce la o reducere semnificativă a consumului sau dacă vor genera efecte secundare nedorite, precum creșterea pieței negre.
