Scandalul Planșeului Unirii: O criză administrativă cu implicații grave
Lucrările de reabilitare a planșeului de la Piața Unirii, o structură construită în 1934 și aflată într-o stare avansată de degradare, sunt blocate de un impas birocratic. Deși Primăria Sectorului 4 a obținut toate cele 35 de avize necesare, inclusiv de la instituții precum Apele Române, MAPN și ISU, lipsa semnăturii primarului general Nicușor Dan pe avizul Comisiei Tehnice de Circulație împiedică începerea lucrărilor.
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, acuză o lipsă de responsabilitate din partea edilului general, subliniind că acesta a promis public, cu două săptămâni în urmă, că va semna documentul. Între timp, riscurile asociate cu prăbușirea structurii cresc exponențial, având în vedere că zona este tranzitată zilnic de aproximativ 100.000 de vehicule.
Un proiect vital, blocat de interese politice?
Daniel Băluță a evidențiat că Guvernul României a alocat aproape 800 de milioane de lei pentru acest proiect, recunoscând urgența reabilitării unei structuri vechi de aproape un secol. Cu toate acestea, primarul general pare să prioritizeze campania electorală pentru alegerile prezidențiale, în detrimentul siguranței publice. Băluță a ironizat situația, făcând referire la un exemplu din Cehia, unde castorii au construit un baraj în două zile, în timp ce autoritățile locale continuă să aștepte autorizații.
Contractul pentru execuția lucrărilor a fost semnat încă din ianuarie anul trecut, dar lipsa unui singur aviz a transformat acest proiect într-un simbol al ineficienței administrative. În acest context, întrebarea care se ridică este dacă siguranța cetățenilor poate fi sacrificată pe altarul calculelor politice.
Un pericol iminent pentru infrastructura Bucureștiului
Expertizele tehnice realizate de specialiști au clasificat anumite porțiuni ale planșeului Unirii drept pericol public. În ciuda acestui fapt, lipsa de acțiune din partea autorităților centrale continuă să pună în pericol viețile celor care tranzitează zilnic această zonă. Situația reflectă nu doar o criză administrativă, ci și o lipsă de coordonare și prioritizare a investițiilor în infrastructura critică.
Într-un oraș în care problemele de infrastructură sunt deja omniprezente, cazul planșeului Unirii devine emblematic pentru modul în care birocrația și interesele politice pot paraliza inițiativele esențiale pentru siguranța publică. Rămâne de văzut cât timp va mai dura până când autoritățile vor înțelege gravitatea situației și vor acționa în consecință.
