Scandalul pensiilor private: O criză în Coaliție
Proiectul de reformă a pensiilor private a stârnit un val de controverse în rândul partidelor din Coaliție, generând reacții vehemente din partea liderilor UDMR, USR și PNL. Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că nu este de acord ca statul să intervină în modul în care cetățenii își gestionează economiile, considerând că această măsură reprezintă o formă de expropriere mascată.
Impactul asupra românilor
Conform noilor reglementări, peste 8,3 milioane de români care contribuie la Pilonul II de pensii nu vor mai putea retrage integral economiile la pensionare. Proiectul prevede că, la momentul pensionării, se va putea încasa doar 25% din suma acumulată, restul urmând a fi plătit lunar. Această schimbare ar putea afecta grav persoanele care se bazează pe aceste fonduri pentru a-și acoperi cheltuielile urgente.
Critici din interiorul Coaliției
În interiorul USR și PNL, tensiunile au crescut, iar liderii acestor partide au criticat vehement inițiativa. Claudiu Năsui, deputat USR, a subliniat că modificările afectează drepturile participanților la Pilonul II, în timp ce Florin Roman, din PNL, a comparat măsura cu o bancă care refuză să restituie integral economiile depuse. Roman a catalogat proiectul drept ilegal și neconstituțional, avertizând că adoptarea sa ar transforma un guvern liberal într-unul social-democrat.
Argumentele Autorității de Supraveghere Financiară
Pe de altă parte, președintele ASF, Alexandru Petrescu, a justificat reforma ca fiind necesară pentru a adapta sistemul la valul de pensionări care se preconizează în următorii ani. El a explicat că actuala posibilitate de retragere integrală a banilor a fost o măsură temporară, introdusă în 2008, și că modificările sunt în conformitate cu standardele internaționale.
Modele externe și consultări publice
Petrescu a menționat că procentul de 25% pentru retragerea forfetară nu este întâmplător, fiind în linie cu media din țările OCDE. De asemenea, a fost adus în discuție modelul Bulgariei, care aplică reguli similare. Proiectul urmează să fie discutat în cadrul unor consultări publice, implicând toate părțile interesate, inclusiv Banca Națională a României și Ministerul Muncii.
Consecințele posibile ale reformei
Criticile aduse reformei sugerează că, în cazul adoptării acesteia, românii ar putea fi cei care suferă cel mai mult. Măsura ar putea favoriza administratorii fondurilor de pensii, care ar obține comisioane mai mari, și statul, care ar beneficia de pe urma investițiilor în titluri de stat. Această situație ridică întrebări serioase despre viitorul pensiilor private în România și despre protecția drepturilor cetățenilor.
