Guvernul adoptă salariul minim european: între promisiuni și realitate
Decizia recentă a Guvernului de a implementa mecanismul de stabilire și actualizare a salariului minim brut pe țară, cunoscut drept „salariul minim european”, ridică numeroase întrebări privind impactul real asupra angajaților și angajatorilor. Această măsură, parte a Directivei (UE) 2022/2041, promite să asigure un salariu minim adecvat pentru toți lucrătorii, dar rămâne de văzut dacă va reuși să îndeplinească așteptările.
Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a subliniat că această hotărâre reprezintă un angajament ferm de a îmbunătăți condițiile de muncă și de viață ale lucrătorilor români. Totuși, în ciuda optimismului afișat, rămân întrebări legate de sustenabilitatea economică a acestei măsuri și de capacitatea reală a angajatorilor de a se adapta la noile cerințe.
Indicatorii economici: o formulă de calcul sau o capcană?
Salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi stabilit pe baza unor indicatori precum puterea de cumpărare, costul vieții, nivelul general al salariilor, rata de creștere a salariilor și productivitatea muncii. Deși această abordare pare logică, există riscul ca aceste variabile să fie influențate de factori externi imprevizibili, cum ar fi inflația galopantă sau crizele economice globale.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că mecanismul de actualizare a salariului minim, bazat pe rata inflației și productivitatea muncii, va aduce predictibilitate. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă această predictibilitate va fi resimțită și de angajații din sectoarele vulnerabile sau dacă va rămâne doar o promisiune pe hârtie.
România în topul salariilor minime europene: o performanță reală?
Conform statisticilor, România a intrat în top 10 state europene privind salariile minime în 2025, depășind țări precum Portugalia, Cehia sau Grecia. Cu toate acestea, această performanță trebuie analizată în contextul costului vieții și al puterii reale de cumpărare. Creșterea salariului minim brut la 4.050 lei începând cu 1 ianuarie 2025 reprezintă o majorare de 9,46% față de decembrie 2024, dar rămâne de văzut dacă această creștere va fi suficientă pentru a acoperi nevoile reale ale angajaților.
În domeniul construcțiilor, de exemplu, salariul minim brut rămâne neschimbat la 4.582 lei, ceea ce ridică întrebări despre echitatea acestei măsuri și despre modul în care diferitele sectoare economice sunt tratate în cadrul acestei reforme.
Un pas înainte sau o iluzie economică?
Adoptarea salariului minim european este prezentată ca un succes major în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), atingând jalonul 392. Totuși, rămâne de văzut dacă această măsură va avea un impact pozitiv pe termen lung sau dacă va genera efecte secundare nedorite, cum ar fi creșterea șomajului sau migrarea forței de muncă către alte state europene.
În timp ce oficialii guvernamentali laudă această inițiativă, criticii avertizează că implementarea unui astfel de mecanism necesită o monitorizare atentă și o adaptare constantă la realitățile economice. Fără aceste ajustări, există riscul ca măsura să devină mai degrabă o povară decât un beneficiu pentru economia națională.
