Poprirea bancară: O strategie de evitare a plății datoriilor?
Într-o lume în care tranzacțiile financiare sunt tot mai transparente și reglementate, există încă indivizi care încearcă să găsească modalități de a evita plata datoriilor. Unul dintre aceste mecanisme este poprirea bancară, o strategie care, potrivit ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, este folosită de debitori pentru a evita rularea banilor prin conturi și, implicit, plata datoriilor.
Poprirea bancară: Un risc fiscal ridicat
Ministrul Finanțelor a subliniat într-o postare pe Facebook că debitorii care au poprire bancară prezintă un risc fiscal ridicat de neplată a datoriilor. Acesta a motivat astfel una dintre propunerile cuprinse într-un proiect de act normativ de modificare a Codului de procedură Fiscală, care se referă la micșorarea plafoanelor sub care nu se pot efectua încasări și plăți, în numerar, în cazul debitorilor cu conturile bancare blocate.
Poprirea bancară: Un mecanism ineficient?
În perioada 2021-2023, au fost înființate popriri pentru obligații bugetare restante în valoare de 51 miliarde lei, din care s-au încasat numai 7 miliarde lei. Aceste cifre sugerează că poprirea bancară nu este un mecanism eficient de recuperare a datoriilor, întrucât debitorii nu rulează banii prin conturi.
Propuneri de modificare a Codului de procedură Fiscală
Ministrul Finanțelor a subliniat că propunerile cuprinse în proiectul publicat au fost convenite după discuții cu mediul de afaceri. Una dintre măsurile propuse se referă la reașezarea principiilor de acordare a eșalonărilor la plată, în condițiile în care, în acest moment, aproape 400.000 contribuabili nu pot beneficia de eșalonare la plată simplificată, întrucât legislația actuală nu permite includerea în eșalonare a obligațiilor cu reținere la sursă.
Simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate
Un alt aspect vizat de propunerile de modificare a Codului de procedură Fiscală este simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate. Până acum, valorificarea bunurilor în procedura insolvenței se realiza într-un timp îndelungat, prin licitații repetitive la aceeași valoare, ceea ce ducea la degradarea bunurilor și scăderea gradului de recuperare a obligațiilor bugetare.
Sursa: Antena3
