Risipa alimentară în România: O problemă urgentă
România se confruntă cu o criză alarmantă în ceea ce privește risipa alimentară, generând anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente aruncate, ceea ce se traduce în circa 150 de kilograme pe persoană. Această statistică îngrijorătoare plasează țara noastră în rândul celor care contribuie semnificativ la risipa alimentară din Uniunea Europeană, unde se estimează că până la 10% din alimentele produse sunt irosite.
Responsabilitatea colectivă
Reducerea risipei alimentare nu este doar o obligație impusă de legislația europeană, ci și o responsabilitate comună care vizează sănătatea publică și siguranța alimentară. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a subliniat importanța colaborării cu operatorii economici pentru a facilita donarea alimentelor sigure pentru consum, astfel încât produsele care pot fi consumate să nu fie irosite.
Legislația și măsurile adoptate
Începând cu 2024, România a adoptat o legislație care obligă toți operatorii din sectorul alimentar să implementeze măsuri pentru diminuarea risipei alimentare. Aceste măsuri includ conștientizarea angajaților și a consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preț redus, redistribuirea prin donații și utilizarea sistemelor inteligente de gestiune a stocurilor.
Sursele risipei alimentare
Studiile arată că gospodăriile generează mai mult de jumătate din risipa alimentară din UE, urmate de restaurante și unități de alimentație publică. Principalele cauze ale risipei în alimentația publică sunt porțiile necorespunzătoare și disfuncționalitățile în aprovizionare. De asemenea, noua legislație permite clienților să ia acasă alimentele neconsumate, fără costuri suplimentare.
Impactul asupra mediului și societății
Risipa alimentară are implicații grave asupra mediului, contribuind la poluarea și la irosirea resurselor naturale. Ministerul Agriculturii a subliniat că, deși se aruncă anual 2,5 milioane de tone de alimente, nu există date oficiale precise despre nivelul deșeurilor alimentare, ceea ce complică eforturile de prevenire.
Obiectivele pentru viitor
România s-a angajat să reducă risipa alimentară cu 50% până în 2030, conform Agendei ONU 2030. Această ambiție este susținută de un cadru legislativ consolidat, care obligă operatorii agroalimentari să aplice măsuri de prevenire și donare. În plus, Parlamentul European a adoptat recent o lege care impune obiective obligatorii de reducere a risipei alimentare, ceea ce va influența semnificativ modul în care țările membre abordează această problemă.
Concluzie
Risipa alimentară este o problemă complexă care necesită o abordare integrată și colaborativă. De la gospodării la restaurante și instituții, fiecare actor are un rol esențial în reducerea acestei risipe. Este imperativ ca toți să conștientizăm impactul acestor acțiuni asupra mediului și societății, pentru a construi un viitor mai sustenabil.
