România și Sistemul Energetic Național: Realitate sau Iluzie de Stabilitate?
Într-un context în care predicțiile apocaliptice despre un posibil blackout de Paște au dominat spațiul public, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat triumfător că România a trecut cu bine peste cele mai dificile zile pentru Sistemul Energetic Național (SEN). Cu toate acestea, rămâne întrebarea: cât de aproape am fost de o criză reală și cât de bine pregătit este sistemul pentru viitoare provocări?
Gestionarea „impecabilă” sau noroc bine mascat?
Burduja a subliniat că echilibrul dintre producție și consum a fost menținut fără incidente majore, în ciuda presiunilor din zone precum București, Craiova și Slatina. Totuși, această „gestionare impecabilă” ridică semne de întrebare. Dacă pregătirile au început cu trei săptămâni înainte, de ce au existat momente de stres și supratensiuni? Este aceasta o dovadă a unui sistem robust sau doar o demonstrație a unei reacții de avarie bine coordonate?
Scenarii și măsuri: Realitate sau exercițiu de imagine?
Ministrul a menționat existența unor scenarii complexe, inclusiv reducerea controlată a producției la Cernavodă, care, din fericire, nu a fost necesară. Totuși, rămâne întrebarea: cât de realist este să ne bazăm pe astfel de scenarii în fața unor situații neprevăzute? Testele de capabilitate și oprirea treptată a centralelor electrice par mai degrabă măsuri reactive decât proactiv strategice.
Stocarea energiei: Soluție sau simplă promisiune?
Un alt punct de interes este rolul instalațiilor de stocare, care au absorbit un nivel record de energie reactivă. Deși capacitatea de stocare a crescut semnificativ, de la 15 MW la începutul anului la 235 MW în prezent, aceste cifre sunt insuficiente pentru a garanta reziliența sistemului pe termen lung. Strategia de prioritizare a investițiilor în stocare este promițătoare, dar implementarea rămâne lentă și fragmentată.
Un mix energetic „echilibrat” sau o bombă cu ceas?
Burduja a lăudat flexibilitatea mixului energetic al României, care a permis menținerea echilibrului în SEN. Cu toate acestea, dependența de reactoarele nucleare de la Cernavodă și de termocentrale ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea pe termen lung. Producția fotovoltaică și eoliană, aproape absentă în sistem în zilele critice, subliniază vulnerabilitățile tranziției energetice.
Exporturile de energie: Salvare sau iluzie?
Exporturile de câteva sute de MW în orele critice au fost prezentate ca un succes major. Totuși, această realizare ridică întrebări despre prioritățile strategice ale României. Este exportul de energie o soluție viabilă sau doar o modalitate de a masca problemele interne ale SEN?
Concluzii implicite: O lecție pentru viitor?
Deși ministrul Energiei a declarat că nu a existat niciun risc real de blackout, rămâne de văzut dacă această afirmație reflectă realitatea sau doar o încercare de a liniști opinia publică. Mobilizarea forțelor și dedicarea profesioniștilor sunt incontestabile, dar ele nu pot compensa lipsa unei strategii pe termen lung și a unor investiții adecvate.
România se află într-un punct critic al tranziției energetice. Fără o accelerare semnificativă a proiectelor din PNRR și Fondul pentru Modernizare, SEN riscă să devină o povară, mai degrabă decât un pilon de stabilitate. În fața unor provocări viitoare, rămâne de văzut dacă sistemul energetic național va putea să-și mențină echilibrul sau dacă va ceda sub presiune.
