Poluarea aerului în București: un dezastru ignorat?
Într-o capitală europeană care ar trebui să fie un model de sustenabilitate, Bucureștiul se confruntă cu o criză acută a calității aerului. Nivelurile alarmante ale particulelor în suspensie PM10 și PM2.5 au atins cote extreme, iar Garda Națională de Mediu a demarat noi controale la Primăria Capitalei. Este aceasta o reacție întârziată la o problemă cronică sau doar o altă acțiune fără rezultate concrete?
Planuri pe hârtie, realitate toxică
Primăria Capitalei se află sub lupa autorităților pentru nerespectarea termenelor de implementare a Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA). Acest document, care trebuia finalizat până în octombrie 2024, rămâne un exemplu de promisiune neîndeplinită. În plus, obligația de a introduce Registrul Spațiilor Verzi, stabilită încă din 2011, este departe de a fi realizată. Bucureștiul continuă să încalce normele europene, oferind mult sub cei 26 de metri pătrați de spațiu verde per locuitor, cerință minimă conform legislației.
Depășiri repetate și măsuri insuficiente
Conform datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în primele luni ale anului 2025 s-au înregistrat deja 19 depășiri ale limitelor admise pentru PM10 și PM2.5. Aceste particule fine sunt direct responsabile pentru probleme grave de sănătate, afectând în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii. În ciuda acestor cifre alarmante, măsurile adoptate de autorități par să fie mai degrabă simbolice decât eficiente.
Un oraș sufocat de incompetență?
Controlul demarat de Garda Națională de Mediu ridică întrebări serioase despre capacitatea administrației locale de a gestiona această criză. De ce sunt necesare controale repetate pentru a impune respectarea unor obligații legale? Este lipsa de acțiune rezultatul unei incompetențe administrative sau al unei indiferențe deliberate față de sănătatea publică?
Consecințele ignorării problemei
Impactul poluării asupra sănătății populației și asupra mediului este devastator. Creșterea incidenței bolilor respiratorii, scăderea calității vieții și deteriorarea ecosistemelor urbane sunt doar câteva dintre consecințele directe. În plus, Bucureștiul riscă sancțiuni severe din partea Uniunii Europene pentru nerespectarea normelor de mediu, ceea ce ar putea agrava și mai mult situația economică a orașului.
Un viitor incert
În timp ce autoritățile locale și naționale continuă să paseze responsabilitatea, locuitorii Bucureștiului sunt cei care plătesc prețul real al acestei crize. Fără o schimbare radicală în abordarea problemei, capitala riscă să devină un exemplu negativ la nivel european, un oraș sufocat nu doar de poluare, ci și de lipsa de acțiune.
