Percheziții și suspiciuni financiare: cazul Horațiu Potra
Într-un context care ridică numeroase semne de întrebare, autoritățile române au demarat o serie de percheziții la firmele lui Horațiu Potra, liderul unei grupări de mercenari și o figură controversată în peisajul economic și social. Ancheta vizează un circuit financiar suspect, în care se presupune că 7,2 milioane de dolari proveniți din Africa au fost transferați printr-o rețea complexă de conturi și firme, evitând astfel declararea și impozitarea acestor sume.
Procurorii și polițiștii au pus în aplicare 13 mandate de percheziție, vizând atât sediile firmelor implicate, cât și locuințele personale ale lui Potra și ale apropiaților săi. În centrul investigației se află suspiciuni de evaziune fiscală și spălare de bani, activități desfășurate între 2022 și 2024. Potrivit surselor, banii ar fi fost transferați ulterior către o societate comercială din Marea Britanie, controlată de una dintre persoanele implicate, iar o parte din fonduri ar fi fost retrasă în numerar, fără justificare.
Declarațiile lui Horațiu Potra: între negare și justificare
Într-o primă reacție, Horațiu Potra a respins acuzațiile, susținând că toate sumele de bani au fost obținute legal și că impozitele aferente au fost plătite. Potra a declarat că banii provin din contracte externe și că nu există nicio bază pentru acuzațiile de evaziune fiscală. El a menționat că doar în anul 2024 a plătit aproape 900.000 de lei impozit pe venit, adăugând că documentele justificative există, dar nu intenționează să le prezinte anchetatorilor decât dacă este absolut necesar.
Cu toate acestea, poziția sa ridică întrebări, mai ales în contextul în care anchetatorii susțin că există dovezi clare privind circuitul financiar suspect. Potra a calificat investigația drept o „poveste de jurnaliști” și a insistat că nu există nicio problemă în a aduce bani în România din contracte externe.
Complexitatea circuitului financiar
Investigațiile dezvăluie un mecanism financiar sofisticat, în care sumele de bani ar fi fost transferate prin mai multe conturi bancare, utilizând firme coordonate de două persoane fizice. Aceste transferuri ar fi fost realizate pentru a masca proveniența fondurilor și pentru a evita plata impozitelor. Procurorii susțin că o parte din bani ar fi fost scoși în numerar și reintegrați în circuitul financiar legal, o practică ce ridică suspiciuni de spălare de bani.
De asemenea, anchetatorii ridică acte de la firmele implicate și urmează să efectueze audieri pentru a clarifica detaliile acestui caz. Comunicatul Parchetului General subliniază că investigațiile se concentrează pe activități infracționale desfășurate pe o perioadă de doi ani, implicând sume semnificative de bani care nu se regăsesc în declarațiile fiscale depuse.
Implicațiile cazului și întrebările rămase
Acest caz scoate la lumină vulnerabilitățile sistemului fiscal și financiar, evidențiind modul în care rețelele complexe pot fi utilizate pentru a evita obligațiile legale. De asemenea, ridică întrebări despre eficiența mecanismelor de supraveghere și despre capacitatea autorităților de a detecta și preveni astfel de practici.
În timp ce Horațiu Potra continuă să nege acuzațiile, ancheta rămâne în desfășurare, iar detaliile care vor ieși la iveală ar putea avea implicații semnificative atât pentru persoanele implicate, cât și pentru sistemul juridic și economic din România.
