Promisiuni bugetare sau iluzii economice?
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat recent că România nu va atinge un deficit bugetar de 9% din PIB, garantând că, pe durata mandatului său, cheltuielile publice vor fi ținute sub control. Totuși, aceste afirmații ridică întrebări serioase despre fezabilitatea unor astfel de angajamente, având în vedere istoricul recent al cheltuielilor necontrolate și al promisiunilor nerespectate. Într-un context economic fragil, marcat de presiuni fiscale și sociale, cât de realistă este această viziune?
Schimbarea mentalității: o utopie politică?
Ministrul a subliniat necesitatea unei schimbări de mentalitate în gestionarea fondurilor publice, susținând că UDMR și-a propus să aducă sustenabilitate și predictibilitate bugetară. Cu toate acestea, astfel de declarații par mai degrabă idealiste decât practice, având în vedere complexitatea problemelor economice și politice ale României. Este greu de crezut că o schimbare fundamentală poate fi realizată într-un timp atât de scurt, mai ales în contextul unui an electoral tumultuos.
TVA și impozitele: între promisiuni și realitate
În ceea ce privește taxele, Tánczos Barna a afirmat că nu există intenția de a majora TVA sau impozitul pe venit, susținând că actuala cotă de TVA este suficientă pentru a construi bugetul pe 2025. Totuși, această poziție contrastează cu presiunile economice și sociale care cer soluții rapide și eficiente. Într-un mediu economic instabil, cât de sustenabilă este această abordare?
Cheltuieli publice: control sau haos?
Ministrul a promis că nu va permite depășirea cheltuielilor prevăzute în bugetul inițial, dar istoria recentă arată că astfel de angajamente sunt adesea încălcate. Anul 2024 a fost marcat de cheltuieli suplimentare de aproximativ 70 de miliarde de lei, iar întrebarea rămâne: cum va reuși actualul guvern să evite repetarea acestui scenariu?
Indexarea pensiilor și plata salariilor: o prioritate sau o povară?
Un alt punct de interes este posibilitatea indexării pensiilor și asigurarea plății salariilor la nivelul anului precedent. Deși ministrul a declarat că aceste plăți sunt o prioritate, rămâne de văzut dacă bugetul va putea susține aceste angajamente fără a recurge la măsuri fiscale suplimentare. Într-un context economic tensionat, astfel de promisiuni pot deveni rapid o povară.
Reducerea taxării muncii: un vis îndepărtat?
Deși reducerea taxării muncii este un obiectiv declarat al guvernului, ministrul a recunoscut că spațiul fiscal pentru astfel de măsuri este extrem de limitat. Într-un climat economic dominat de incertitudini, această inițiativă riscă să rămână doar o promisiune pe hârtie, fără un impact real asupra economiei.
Eliminarea facilităților fiscale: o decizie controversată
Eliminarea facilităților fiscale pentru anumite categorii de salariați a fost justificată ca o măsură necesară pentru respectarea angajamentelor față de Comisia Europeană. Totuși, această decizie a generat nemulțumiri în rândul mediului de afaceri și al angajaților afectați. Este această măsură un pas înainte spre sustenabilitate sau doar o altă povară pentru economie?
ANAF și digitalizarea: soluția miraculoasă?
Ministrul a lăudat performanțele ANAF, menționând venituri suplimentare generate prin digitalizare și măsuri împotriva evaziunii fiscale. Cu toate acestea, eficiența reală a acestor măsuri rămâne discutabilă, având în vedere complexitatea problemelor economice și fiscale ale României. Este digitalizarea suficientă pentru a transforma ANAF într-un pilon al stabilității economice?
Concluzii implicite
Declarațiile ministrului Tánczos Barna reflectă o viziune ambițioasă, dar plină de contradicții și incertitudini. Într-un context economic și politic complicat, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor fi transformate în realitate sau vor rămâne simple declarații politice. România are nevoie de mai mult decât angajamente verbale pentru a-și asigura stabilitatea economică și credibilitatea pe termen lung.
