Promisiuni grandioase pentru fermierii români: credite garantate 100% de stat
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat o inițiativă ambițioasă care ar putea schimba radical peisajul agricol din România. Fermierii ar putea beneficia de credite pe termen lung, garantate integral de stat, pentru investiții și capital de lucru. Această măsură, notificată deja la Comisia Europeană, include finanțări pentru achiziționarea de terenuri și extinderea perioadei de rambursare până la 20 de ani.
„Creditul Agricol” propus de minister vine cu o dobândă redusă, calculată la o marjă fixă de 1,95% plus ROBOR, și este destinat să elimine presiunea financiară asupra fermierilor. În plus, capitalul de lucru va putea fi rambursat pe o perioadă de 10 ani, o schimbare semnificativă față de termenele actuale de 5-6 ani.
Un istoric al sprijinului financiar: „Creditul fermierului” și impactul său
Până în prezent, aproape 4.000 de fermieri au beneficiat de „Creditul fermierului”, o inițiativă lansată în contextul crizelor recente, precum pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina. Ministerul Agriculturii a alocat peste trei miliarde de lei pentru acest program, suportând integral costurile ROBOR pentru fermieri. Potrivit ministrului, acest sprijin a salvat numeroase afaceri agricole, cu un impact financiar anual estimat la 50-60 de milioane de euro.
În plus, ministerul intenționează să lanseze noi programe dedicate fermelor mici, oferind finanțări de până la 50.000 de euro pentru fermele mici și 200.000 de euro pentru tinerii fermieri. Aceste măsuri sunt menite să crească producția de produse autohtone, care, conform ministrului, se vând rapid și nu rămân pe stoc.
Investiții în zona montană: startup-uri și containere de procesare
Un alt proiect ambițios vizează dezvoltarea zonei montane prin finanțarea a 1.000 de containere pentru procesarea produselor lactate și a altor produse agroalimentare. Aceste containere vor fi complet echipate și autorizate sanitar-veterinar, facilitând accesul produselor locale în magazinele de retail. Programul, finanțat cu 200 de milioane de euro din fonduri europene, urmărește să sprijine startup-urile din zona montană, oferind granturi de 60.000 de euro pentru fiecare proiect.
Ministrul Barbu consideră că aceste inițiative vor contribui la creșterea cantității de produse autohtone disponibile pe piață, facilitând integrarea acestora în lanțurile de retail. De asemenea, cooperativele vor juca un rol esențial în colectarea și distribuirea acestor produse, asigurând respectarea standardelor sanitar-veterinare.
Problema forței de muncă și soluțiile propuse
Deficitul de forță de muncă din agricultură rămâne o provocare majoră. Ministerul Agriculturii colaborează cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a integra tinerii în acest sector. Printre măsurile propuse se numără subvenții de 2.000-3.000 de lei pentru angajarea tinerilor și transformarea fermierilor mici în persoane juridice, pentru a le asigura accesul la pensii și alte beneficii sociale.
În plus, legislația privind zilierii va fi modificată pentru a permite angajarea acestora pe tot parcursul anului, oferind astfel o soluție temporară la lipsa de personal calificat în agricultură.
Fonduri europene și gradul de absorbție
De la aderarea României la Uniunea Europeană, agricultura a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro din fonduri europene. În 2024, gradul de absorbție a fost impresionant, atingând 99,9% pentru plățile directe și 95,5% pentru proiectele de dezvoltare rurală. Ministerul Agriculturii a reușit să finalizeze plățile directe pentru 2024 încă din luna februarie, un record în acest domeniu.
Planul Strategic PAC 2023-2027 este aproape complet contractat, cu doar 200-300 de milioane de euro rămași disponibili pentru proiecte noi. Investițiile în procesare au fost prioritizate, cu peste trei miliarde de euro alocate în ultimii ani, o sumă fără precedent în istoria recentă a agriculturii românești.
Concluzii implicite: o viziune ambițioasă, dar realistă?
Proiectele prezentate de ministrul Florin Barbu reflectă o viziune ambițioasă pentru revitalizarea agriculturii românești. Cu toate acestea, succesul acestor inițiative depinde de implementarea eficientă, colaborarea interinstituțională și capacitatea fermierilor de a accesa și utiliza aceste resurse. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să transforme agricultura într-un motor de creștere economică sustenabilă.
