Libertatea de exprimare sub asediu: acuzații grave aduse Biroului Electoral Central
Mai multe organizații neguvernamentale, reunite sub Coaliția de ONG-uri pentru Cetățean, au lansat acuzații dure împotriva Biroului Electoral Central (BEC), susținând că acesta încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor. În centrul disputei se află reglementările impuse de BEC asupra utilizatorilor de rețele sociale, care, conform ONG-urilor, limitează exprimarea liberă a opiniilor politice.
Deciziile controversate ale BEC au fost criticate pentru că vizează utilizatori obișnuiți, fără a face distincția clară între aceștia și actorii politici. Într-un comunicat oficial, Centrul de Resurse pentru participare publică a subliniat că aceste măsuri reprezintă o încălcare flagrantă a libertății de exprimare, afectând inclusiv postările personale ale cetățenilor.
Reglementări confuze și aplicare arbitrară
Adoptarea Ordonanței de Urgență 1/2025 a generat îngrijorări încă de la început, fiind considerată de ONG-uri un instrument care poate fi utilizat pentru a controla discursul public. Autoritatea Electorală Permanentă a încercat să clarifice condițiile în care un material poate fi considerat politic, însă definițiile vagi și lipsa de predictibilitate în aplicare au lăsat loc interpretărilor arbitrare din partea BEC.
Un exemplu concret este criteriul conform căruia un material trebuie distribuit de un actor politic pentru a fi considerat publicitate politică. Totuși, termenul „actor politic” nu a fost clarificat suficient, ceea ce lasă deciziile la discreția BEC, generând incertitudine și potențiale abuzuri.
Impactul asupra utilizatorilor de rețele sociale
ONG-urile au atras atenția asupra faptului că deciziile BEC au vizat inclusiv utilizatori identificați cu nume și prenume, care și-au exprimat opiniile politice pe rețelele sociale. Aceste acțiuni contravin Regulamentului UE 2024/900, care stipulează că opiniile politice exprimate cu titlu personal nu sunt considerate publicitate politică. În schimb, OUG 1/2025 pare să extindă definiția publicității politice, incluzând și postările personale.
Aceste măsuri au fost criticate pentru că descurajează participarea cetățenilor la dezbaterile politice și creează un climat de frică și autocenzură. În loc să protejeze transparența și corectitudinea procesului electoral, reglementările impuse de BEC par să limiteze drepturile fundamentale ale cetățenilor.
O campanie electorală sub semnul controversei
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025, care a început pe 4 aprilie, este deja marcată de tensiuni și controverse. Cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni se confruntă nu doar cu provocările obișnuite ale unei campanii, ci și cu un cadru legislativ care ridică semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor democratice.
În acest context, ONG-urile cer o revizuire urgentă a reglementărilor și o clarificare a definițiilor utilizate de BEC și AEP. Fără aceste măsuri, riscul de a afecta grav procesul democratic și de a submina încrederea cetățenilor în instituțiile electorale rămâne ridicat.
