Blocurile cu risc seismic din București: o problemă ignorată prea mult timp
Într-un oraș în care siguranța locuințelor ar trebui să fie o prioritate, Bucureștiul continuă să se confrunte cu o realitate alarmantă: sute de clădiri cu risc seismic ridicat rămân neconsolidate. Recent, autoritățile au anunțat un proiect ambițios de consolidare a mai multor imobile, însă întrebările legate de eficiența și transparența acestui proces persistă.
Un experiment inovativ sau o soluție de compromis?
Un exemplu notabil este blocul situat pe strada Gării de Nord nr. 6-8, care găzduiește 523 de apartamente și aproximativ 900 de locatari. Autoritățile promit utilizarea unei metode inovative de consolidare, menită să evite relocarea locatarilor. Deși această abordare pare promițătoare, lipsa detaliilor tehnice și a unui plan clar ridică semne de întrebare. Este această metodă cu adevărat sigură sau doar o soluție de compromis pentru a evita disconfortul relocării?
Fonduri nerambursabile: salvare sau capcană?
Proiectul beneficiază de o finanțare de 130 de milioane de lei prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic (PNCCRS). Cu toate acestea, istoria utilizării fondurilor publice în România sugerează că transparența și monitorizarea atentă sunt esențiale. Vor fi aceste fonduri utilizate eficient sau vor deveni încă o dată victimele birocratizării și corupției?
Lista clădirilor vizate: o selecție strategică sau arbitrară?
Pe lângă blocul de pe strada Gării de Nord, alte nouă imobile din București urmează să fie consolidate, printre care clădiri situate pe străzi precum Colței, Calea Victoriei și Pitar Moș. Valoarea totală a investițiilor pentru aceste imobile se ridică la 440 de milioane de lei. Cu toate acestea, criteriile de selecție a acestor clădiri rămân neclare. Sunt acestea cele mai vulnerabile imobile sau doar cele mai convenabile din punct de vedere administrativ?
Parterul flexibil: o vulnerabilitate ignorată?
Blocul de pe strada Gării de Nord este doar unul dintre exemplele de clădiri cu parter flexibil, o caracteristică structurală care le face extrem de vulnerabile în cazul unui cutremur. Deși autoritățile promit soluții tehnice noi, întrebarea rămâne: de ce a fost nevoie de atât de mult timp pentru a aborda această problemă evidentă?
Un proces îndelungat și incert
Durata estimată pentru finalizarea lucrărilor la blocul de pe strada Gării de Nord este de 48 de luni. Într-un oraș expus constant riscului seismic, această perioadă pare excesiv de lungă. În plus, lipsa unui calendar detaliat și a unor termene clare pentru celelalte clădiri ridică îngrijorări cu privire la seriozitatea acestui demers.
Consolidarea clădirilor: o prioritate națională sau o promisiune electorală?
Deși inițiativa de consolidare a clădirilor cu risc seismic este lăudabilă, rămâne de văzut dacă aceasta va fi implementată cu adevărat sau dacă va deveni doar o altă promisiune electorală. Într-un context în care siguranța cetățenilor ar trebui să fie primordială, orice întârziere sau eșec în acest proces ar putea avea consecințe devastatoare.
