Legea anti-Șoșoacă: o inițiativă controversată în Parlament
Un proiect legislativ recent depus în Parlamentul României propune interzicerea accesului în Palatul Parlamentului pentru persoanele care manifestă un comportament agresiv, fie el fizic sau verbal. Această măsură, susținută de parlamentari din PSD, PNL, UDMR, Minorități și chiar un reprezentant USR, vizează sancționarea celor care perturbă activitatea instituției prin injurii, distrugerea bunurilor sau alte acțiuni considerate inacceptabile.
Ce prevede proiectul de lege?
Conform textului propus, persoanele care utilizează un limbaj jignitor, comit acte de vandalism sau provoacă tulburări în interiorul sau curtea Palatului Parlamentului vor primi interdicții de acces pentru perioade cuprinse între o lună și doi ani. Aceste sancțiuni vor fi aplicate de către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, Biroul Permanent al Senatului sau de către ministrul dezvoltării, în baza regulamentelor interne și a sesizărilor administratorilor autorităților implicate.
Un registru al celor interziși: soluție sau stigmatizare?
O altă prevedere a proiectului este crearea unui registru în care vor fi incluse persoanele sancționate. Acest registru va fi gestionat de administratori, la solicitarea instituției. Deși măsura este justificată ca o metodă de prevenire a recidivei, ea ridică întrebări legate de drepturile individuale și de potențialul abuz al puterii administrative.
Diana Șoșoacă, vizată indirect de inițiativă
Deși nu mai este parlamentar, Diana Șoșoacă, acum europarlamentar, ar putea fi afectată de această lege. Accesul său în Palatul Parlamentului, permis prin apartenența la grupul parlamentar SOS România, ar putea fi restricționat în cazul adoptării proiectului. Șoșoacă a fost implicată în mai multe incidente controversate, inclusiv confruntări verbale și acțiuni considerate agresive față de jurnaliști și angajați ai instituției.
Implicații și controverse
Criticii proiectului de lege atrag atenția asupra riscului ca măsura să fie utilizată pentru a reduce la tăcere vocile incomode sau pentru a limita accesul unor persoane care contestă deciziile politice. În același timp, susținătorii subliniază necesitatea menținerii unui climat de respect și ordine în cadrul unei instituții fundamentale pentru democrație.
Un precedent periculos sau o necesitate?
Adoptarea unei astfel de legi ar putea crea un precedent în ceea ce privește reglementarea comportamentului în spațiile publice și instituționale. Rămâne de văzut dacă această inițiativă va fi percepută ca o măsură de protecție a integrității instituționale sau ca o formă de cenzură mascată. Dezbaterea rămâne deschisă, iar implicațiile pe termen lung necesită o analiză atentă și echilibrată.
