Un pericol ignorat: febra aftoasă și siguranța alimentară a României
Într-un context alarmant, Lavinia Șandru, candidata PUSL la Președinția României, a tras un semnal de alarmă cu privire la o amenințare majoră pentru sectorul agricol și siguranța alimentară a țării. Epidemia de febră aftoasă, izbucnită la granița cu Ungaria, reprezintă un risc iminent, iar măsurile întârziate ar putea avea consecințe devastatoare. Șandru a cerut oprirea imediată a importurilor din Ungaria, subliniind că o eventuală contaminare ar putea duce la sacrificarea masivă a animalelor și la pierderi economice colosale.
„Un atentat la siguranța alimentară a României se întâmplă chiar acum!”, a declarat aceasta, punând accent pe necesitatea unor acțiuni rapide și decisive. Potrivit acesteia, structurile de securitate națională trebuie să fie mobilizate pentru a preveni o catastrofă economică și sanitară. „Dacă suntem obligați să sacrificăm un milion de vaci, dispărem practic de pe piață!”, a avertizat Șandru, subliniind gravitatea situației.
Ce este febra aftoasă și de ce este atât de periculoasă?
Febra aftoasă este o boală virală extrem de contagioasă, care afectează animalele biungulate, inclusiv bovinele, ovinele și porcinele. Virusul se răspândește rapid prin contact direct sau indirect, inclusiv prin aer, vehicule sau furaje contaminate. Deși nu afectează direct oamenii, impactul economic al bolii este devastator, implicând costuri uriașe pentru asanarea focarelor și pierderi masive în sectorul agricol.
Simptomele includ apariția unor vezicule pline cu lichid pe mucoasa gingivală sau pe membrele animalelor, iar virusul poate fi excretat chiar înainte de apariția semnelor clinice. Controlul răspândirii necesită măsuri stricte de biosecuritate și o raportare promptă a cazurilor. În lipsa acestora, epidemia poate scăpa de sub control, afectând grav economia agricolă a unei țări.
Impactul economic: un miliard de euro în joc
Conform estimărilor Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein.ro, România ar putea pierde peste un miliard de euro dacă 15% din efectivele de animale ar trebui sacrificate. Această pierdere ar afecta nu doar fermierii, ci și întreaga economie națională, având implicații asupra prețurilor alimentelor și asupra exporturilor. Într-un astfel de scenariu, competitivitatea României pe piața internațională ar fi grav compromisă.
În fața acestui risc, întrebarea care se ridică este dacă autoritățile sunt pregătite să gestioneze o astfel de criză. Sunt structurile de control și prevenție suficient de bine echipate pentru a face față unei epidemii de asemenea proporții? Sau vom asista la o reacție tardivă, cu consecințe ireversibile?
Un apel la responsabilitate
Declarațiile Laviniei Șandru evidențiază o problemă sistemică: lipsa unei strategii clare și eficiente pentru protejarea sectorului agricol de amenințările externe. Într-o lume interconectată, în care bolile se pot răspândi rapid peste granițe, prevenția și reacția rapidă sunt esențiale. Însă, fără o coordonare adecvată și fără măsuri prompte, România riscă să plătească un preț enorm.
În acest context, rămâne de văzut dacă autoritățile vor răspunde acestui apel sau dacă vor continua să ignore semnalele de alarmă. Cert este că timpul nu este de partea noastră, iar fiecare zi de întârziere poate aduce pierderi ireparabile.
