La 11 ani după Colectiv: Promisiuni neîmplinite și realități crude
La mai bine de un deceniu de la tragedia de la Colectiv, situația centrelor pentru marii arși din România rămâne o dovadă a incompetenței și a lipsei de responsabilitate. Ministerul Sănătății a raportat că cele trei centre promise sunt încă în diverse stadii de realizare, două dintre ele fiind abia la 20% din construcție. Această situație reflectă o incapacitate cronică de a prioritiza nevoile critice ale sistemului sanitar.
Proiecte blocate și termene prelungite
Demarat în 2018, proiectul pentru construirea centrelor de mari arși a fost blocat până la sfârșitul anului 2021, fără niciun progres semnificativ. Reluarea acestuia în 2022, după negocieri cu Banca Mondială, a venit cu promisiunea finalizării până în 2026. Cu toate acestea, ritmul lent al lucrărilor și lipsa unei strategii clare ridică întrebări serioase despre capacitatea autorităților de a gestiona astfel de inițiative esențiale.
Investiții uriașe, rezultate minime
Valoarea totală estimată pentru realizarea celor trei centre se ridică la aproximativ 220 de milioane de euro, iar necesarul de finanțare pentru echipamentele medicale este de 100 de milioane de euro. În ciuda acestor sume impresionante, progresul este dezamăgitor. Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara este realizat în proporție de 60%, în timp ce Spitalul Clinic de Urgență Copii „Grigore Alexandrescu” din București și Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș sunt la un stadiu de doar 20%.
Blocuri operatorii și secții moderne: o viziune încă departe
Noile clădiri, care ar trebui să includă blocuri operatorii, secții de Anestezie-Terapie Intensivă și Unități de Primiri Urgențe, sunt încă departe de a deveni funcționale. Conexiunile cu unitățile existente, precum cele de la Târgu Mureș și București, sunt doar pe hârtie. În paralel, Ministerul Sănătății a inițiat proceduri de achiziție pentru echipamente, dar procesul este lent și birocratic.
Un sistem sanitar în derivă
Tragedia de la Colectiv a scos la iveală vulnerabilitățile grave ale sistemului sanitar românesc. Cu toate acestea, la 11 ani distanță, lecțiile par să fi fost uitate. Lipsa de progres în construirea centrelor pentru marii arși este un simbol al eșecului instituțional și al nepăsării față de nevoile reale ale cetățenilor.
Promisiuni fără acoperire
În timp ce autoritățile continuă să promită finalizarea proiectelor până în 2026, realitatea din teren sugerează altceva. Ritmul lent al lucrărilor, lipsa de transparență și gestionarea defectuoasă a fondurilor publice ridică semne de întrebare asupra angajamentului real al decidenților politici.
Consecințele unei neglijențe sistemice
Fiecare zi de întârziere în realizarea acestor centre reprezintă o condamnare pentru pacienții care au nevoie urgentă de tratament specializat. Într-un sistem sanitar deja fragil, incapacitatea de a finaliza aceste proiecte critice subliniază o problemă mai profundă: lipsa unei viziuni coerente și a unei responsabilități asumate.
