Manipularea istoriei: un sacrilegiu patriotic?
Declarațiile analistului politic Iulian Fota aduc în prim-plan o problemă fundamentală a societății românești contemporane: utilizarea istoriei ca instrument de manipulare. Protestele recente, organizate de AUR și Călin Georgescu, sunt criticate vehement pentru deturnarea semnificației istorice a Unirii Principatelor Române din 1859. Potrivit lui Fota, aceste manifestații contravin idealurilor democratice și europene promovate de înaintașii noștri.
Fota subliniază că ruptura socială actuală este alimentată de o „partidă antioccidentală” care promovează minciuni și distorsionează realitatea. Această falie, spune el, este amplificată de lipsa educației și de tendința românilor de a evita lectura, ceea ce îi face vulnerabili în fața dezinformării. În acest context, el atrage atenția asupra pericolului reprezentat de mesajele extremiste care subminează valorile fundamentale ale statului român modern.
Istoria ca lecție ignorată
Un alt punct criticat de Iulian Fota este abordarea superficială a istoriei. El consideră că românii se concentrează pe o „istorie cantitativă”, ignorând dimensiunea calitativă și semnificațiile profunde ale evenimentelor istorice. Exemplul oferit de elita politică din 1859, care a depășit obstacolele cu creativitate și dăruire, contrastează puternic cu lipsa de viziune a liderilor actuali. Fota amintește că, în ciuda mijloacelor uneori controversate, acea generație a reușit să pună bazele unui stat european modern.
În schimb, elita contemporană pare să fie prinsă într-un cerc vicios al oportunismului și al incompetenței, incapabilă să înțeleagă lecțiile trecutului. Această incapacitate de a învăța din istorie, combinată cu manipularea grosolană a simbolurilor naționale, contribuie la degradarea coeziunii sociale și la amplificarea tensiunilor interne.
Naționalismul retrograd: o amenințare pentru viitor
Fota acuză partidele antioccidentale de comiterea unui „sacrilegiu patriotic” prin promovarea unor soluții care contravin valorilor fundamentale ale Unirii din 1859. El evidențiază contradicția dintre idealurile de atunci, precum respectul pentru proprietate, și discursurile actuale care susțin naționalizarea și apropierea de Rusia. Aceste idei, spune el, sunt reminiscențe ale regimului comunist și reprezintă o trădare a spiritului european al Unirii.
Mai mult, utilizarea simbolurilor naționale în scopuri populiste este descrisă ca fiind „antipatriotică” și contrară intereselor României. Fota avertizează că această deturnare a mesajului istoric subminează nu doar unitatea națională, ci și poziția țării pe scena internațională. În opinia sa, lipsa de educație și oportunismul celor implicați în astfel de mișcări contribuie la perpetuarea unui climat de instabilitate și regres.
Un apel la rațiune
În concluzie, analiza lui Iulian Fota evidențiază o serie de probleme structurale care afectează societatea românească. De la manipularea istoriei și promovarea extremismului, până la lipsa de educație și incompetența elitelor, toate aceste aspecte contribuie la adâncirea faliilor sociale și la slăbirea valorilor democratice. În fața acestor provocări, rămâne întrebarea: cum poate România să își regăsească direcția și să își reafirme angajamentul față de idealurile care au stat la baza Unirii din 1859?
