Generalul Zisu și scandalul tablourilor: între acuzații și declarații de nevinovăție
General-locotenent Cătălin Ștefăniță Zisu se află în centrul unui scandal de proporții, fiind acuzat de abuz în serviciu într-un dosar ce implică presupuse nereguli financiare legate de extinderea Cimitirului Militar Ghencea. Procurorii DNA susțin că lucrările au fost umflate prin operațiuni fictive, iar prejudiciul estimat depășește 11 milioane de lei. În acest context, generalul Zisu a fost plasat sub control judiciar, cu o cauțiune de un milion de lei, sumă pe care acesta declară că nu o poate achita.
Într-un comunicat transmis prin intermediul avocatei sale, Katia Cicala, generalul Zisu neagă vehement toate acuzațiile și susține că imaginea sa a fost grav afectată de informațiile vehiculate în presă. Acesta afirmă că tablourile ridicate în timpul perchezițiilor nu sunt valoroase, fiind lucrări ale unor pictori contemporani sau amatori, achiziționate la prețuri modeste sau primite prin donație. De asemenea, gențile și ceasurile confiscate ar fi, conform declarațiilor sale, replici ale unor branduri celebre.
Confuzia din jurul tablourilor și acuzațiile de manipulare mediatică
Un aspect controversat al cazului îl reprezintă numărul tablourilor ridicate. În timp ce surse media au vehiculat cifra de 2.000, generalul Zisu susține că numărul real este mult mai mic, dar nu poate oferi o estimare exactă. Acesta consideră că informațiile apărute în presă au fost distorsionate intenționat pentru a-i afecta imaginea și cariera. Mai mult, generalul declară că a aflat despre ridicarea tablourilor doar din mass-media, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la modul în care informațiile din dosar au ajuns în spațiul public.
În același timp, avocata sa a subliniat că perchezițiile desfășurate la domiciliul generalului au durat 12 ore, însă nu au fost găsite documente care să lege direct clientul său de presupusele nereguli financiare din dosar. Totuși, suma de 7.000 de euro, împreună cu obiectele de artă și accesoriile ridicate, rămân subiectul unei expertize de specialitate.
Un militar cu o carieră de patru decenii, prins în mijlocul unui scandal
Generalul Zisu, care a servit în cadrul Armatei Române timp de 40 de ani, susține că și-a respectat întotdeauna angajamentele cu integritate și responsabilitate. În comunicatul transmis, acesta își exprimă convingerea că adevărul va ieși la iveală și că nevinovăția sa va fi dovedită. Totodată, generalul a solicitat trecerea în rezervă, o decizie care urmează să fie aprobată de conducerea Ministerului Apărării Naționale.
În ciuda acuzațiilor grave, Zisu afirmă că nu are cunoștință de vreo greșeală comisă și că va sprijini ancheta în desfășurare. Cu toate acestea, rămân întrebări esențiale legate de modul în care s-au derulat evenimentele și de veridicitatea probelor prezentate de procurori.
Contractele controversate și implicațiile financiare
Procurorii DNA susțin că generalul Zisu ar fi acordat un contract de extindere a Cimitirului Militar Ghencea unei companii controlate de omul de afaceri Ionel Olteanu. Acuzațiile includ lucrări fictive de evacuare de pământ și umplere cu moloz, care ar fi fost facturate la prețuri exagerate. În acest context, anchetatorii au identificat o serie de nereguli financiare ce ar fi favorizat compania Garden Center Grup SRL, prejudiciul total fiind estimat la aproape 12 milioane de lei.
Deși generalul Zisu neagă orice implicare în aceste activități, cazul ridică întrebări serioase despre transparența și corectitudinea proceselor de achiziție publică în cadrul instituțiilor de stat. În plus, rămâne de văzut dacă acuzațiile de manipulare mediatică și scurgeri de informații vor fi investigate separat, având în vedere impactul acestora asupra imaginii publice a inculpatului.
Un caz emblematic pentru justiția română
Scandalul în care este implicat generalul Zisu scoate la lumină o serie de probleme sistemice, de la gestionarea defectuoasă a informațiilor din dosare până la posibilele abuzuri în procesul de achiziții publice. În timp ce ancheta continuă, opinia publică rămâne divizată, iar întrebările despre responsabilitate și integritate în rândul funcționarilor publici persistă.
Acest caz reprezintă o oportunitate pentru justiția română de a demonstra transparență și imparțialitate, dar și pentru societate de a reflecta asupra mecanismelor care permit astfel de situații să apară. Rămâne de văzut dacă adevărul va ieși la iveală și dacă acest scandal va aduce schimbări semnificative în modul în care sunt gestionate resursele publice.
