Un caz controversat: Teodor Țigan și recalcularea pensiei
Teodor Țigan, fostul director general al Romsilva, a devenit subiectul unei dezbateri aprinse după ce a încasat o primă de pensionare de 100.000 de euro și s-a reangajat imediat ca șef al Direcției Silvice Arad. În prezent, acesta cumulează un salariu anual de 473.000 de lei și o pensie de aproximativ 63.000 de lei, ceea ce ridică întrebări despre etica și legalitatea acestor practici.
După pensionare, Țigan a dat în judecată Casa de Pensii Arad, solicitând recalcularea pensiei pe motiv că a lucrat în condiții speciale între 1988 și 2023. În sprijinul său, a prezentat adeverințe emise de Romsilva și Direcția Silvică Arad, instituția pe care o conduce în prezent. Casa de Pensii a contestat însă aceste afirmații, argumentând că angajatorul nu a plătit contribuțiile suplimentare necesare pentru condiții speciale de muncă.
Tribunalul Arad a decis în favoarea lui Țigan, obligând Casa de Pensii să recalculeze pensia și să plătească diferențele rezultate. Decizia a fost confirmată ulterior de Curtea de Apel Timișoara, consolidând astfel poziția fostului director.
Declarația de avere: un portret al prosperității
Declarația de avere a lui Teodor Țigan dezvăluie o situație financiară impresionantă. Acesta deține trei case, inclusiv una de 320 de metri pătrați în Arad, patru apartamente, peste 17 hectare de teren agricol și cinci terenuri intravilane. În plus, bijuteriile de aur pe care le deține sunt evaluate la 43.000 de euro. Cu toate acestea, nu a declarat bani în conturi, ci doar o datorie de 50.000 de euro către o persoană fizică, scadentă în 2025.
Veniturile sale pentru anul 2023 includ 473.488 de lei din salariul de director al Direcției Silvice Arad și 62.757 de lei din pensie, totalizând 536.245 de lei anual, echivalentul a aproximativ 9.000 de euro lunar. Pe lângă acestea, Țigan a declarat venituri suplimentare de 22.500 de lei din produse agricole și 24.184 de lei de la o societate de asigurare.
Controverse și implicații
Acest caz ridică întrebări fundamentale despre echitatea sistemului de pensii și despre modul în care sunt gestionate resursele publice. Faptul că un fost director general poate cumula o pensie recalculată și un salariu substanțial, în timp ce beneficiază de o primă de pensionare generoasă, atrage critici privind lipsa de transparență și posibilele lacune legislative.
De asemenea, decizia instanței de a recunoaște condițiile speciale de muncă, în ciuda lipsei contribuțiilor suplimentare din partea angajatorului, deschide calea pentru alte cazuri similare. Aceasta poate avea implicații semnificative asupra bugetului public și asupra percepției publice privind corectitudinea sistemului de pensii.
Un precedent periculos?
Într-un context în care resursele publice sunt limitate, astfel de situații pot genera un precedent periculos. Ele pot încuraja alte persoane să exploateze lacunele legislative, punând presiune suplimentară pe un sistem deja fragil. În același timp, acest caz evidențiază necesitatea unei reforme mai riguroase și a unei supravegheri mai stricte a modului în care sunt gestionate fondurile publice.
