România și eterna problemă a directivelor europene: un cerc vicios al întârzierilor
România continuă să se confrunte cu un deficit cronic în transpunerea directivelor Uniunii Europene în legislația națională, o problemă care nu doar că persistă, dar pare să se agraveze. În 2025, țara noastră riscă să fie implicată în alte 15 proceduri de infringement, pe lângă cele trei deja deschise. Aceste întârzieri nu sunt doar o problemă administrativă, ci au consecințe financiare și reputaționale semnificative.
Proceduri de infringement: o povară financiară și un semnal de alarmă
În prezent, Comisia Europeană a inițiat trei proceduri de infringement împotriva României, vizând domenii precum răspunderea civilă auto și emisiile de gaze cu efect de seră. Aceste cazuri subliniază incapacitatea autorităților de a respecta termenele limită, ceea ce poate atrage sancțiuni financiare considerabile. De exemplu, în trecut, România a fost obligată să plătească amenzi de milioane de euro pentru neconformitate, iar această tendință pare să continue.
Un exemplu recent este transpunerea defectuoasă a Directivei 2014/17/UE privind creditele ipotecare. Deși autoritățile române au susținut că directiva a fost implementată integral, Comisia Europeană a identificat lacune majore, în special în ceea ce privește activitatea intermediarilor de credite din alte state membre. Această situație reflectă nu doar o lipsă de coordonare, ci și o superficialitate în procesul de implementare legislativă.
Un istoric al sancțiunilor: lecții neînvățate
România are un trecut marcat de multiple sancțiuni din partea Uniunii Europene, care au vizat diverse domenii, de la mediu la justiție și energie. În 2020, țara noastră a plătit o amendă de 3 milioane de euro pentru netranspunerea Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea spălării banilor. În 2023, o altă sancțiune de 1,5 milioane de euro a fost impusă pentru neînchiderea a 31 de depozite de deșeuri neconforme, la care s-au adăugat penalități zilnice de 600 de euro pentru fiecare depozit.
Aceste exemple ilustrează o incapacitate sistemică de a respecta obligațiile asumate la nivel european. În loc să învețe din greșelile trecutului, autoritățile par să repete aceleași erori, perpetuând un cerc vicios al neglijenței și al lipsei de responsabilitate.
Consecințele întârzierilor: mai mult decât simple penalități
Impactul acestor întârzieri depășește sfera financiară. Credibilitatea României în cadrul Uniunii Europene este grav afectată, iar această situație poate influența negativ relațiile diplomatice și accesul la fonduri europene. În plus, cetățenii români sunt cei care suportă, în ultimă instanță, costurile acestor sancțiuni, fie prin taxe mai mari, fie prin pierderea unor oportunități de dezvoltare.
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente, România riscă să devină un exemplu negativ în Uniunea Europeană. Cu 15 directive care trebuie implementate până la sfârșitul anului 2024, presiunea asupra autorităților este enormă, iar eșecul nu mai poate fi o opțiune.
Un viitor incert: va învăța România din greșelile trecutului?
În ciuda avertismentelor repetate și a sancțiunilor impuse, România pare să rămână blocată într-un model de gestionare defectuoasă a obligațiilor europene. Fără o schimbare fundamentală în abordare, riscul de a continua pe această traiectorie este iminent. Întrebarea care rămâne este: cât de mult mai poate suporta România costurile acestor întârzieri?
