Poiana Brașov: Paradisul zăpezii artificiale
Într-o demonstrație de tehnologie și investiții strategice, Poiana Brașov își consolidează poziția de lider al sporturilor de iarnă din România. Luni, două pârtii din partea inferioară a Masivului Postăvarul, Drumul Roșu și Sulinar, au fost deschise publicului, grație unui efort susținut de producere a zăpezii artificiale. În ultimele 72 de ore, au fost generate peste 52.000 de metri cubi de zăpadă, dintre care 47.840 de metri cubi au fost destinați exclusiv acestor pârtii.
Primarul Brașovului, George Scripcaru, a subliniat importanța investițiilor în sistemele de producere a zăpezii artificiale, fără de care sezonul de schi ar fi fost compromis. În prezent, 80% din zăpada de pe pârtii este artificială, un procent care ridică întrebări despre sustenabilitatea și impactul ecologic al acestor practici. Cu toate acestea, autoritățile locale consideră că aceste măsuri sunt esențiale pentru menținerea turismului de iarnă.
Un strat de zăpadă impresionant, dar la ce cost?
Stratul de zăpadă bătută măsoară 50 de centimetri în zona superioară și 30 de centimetri în partea inferioară a masivului. Deși aceste cifre sunt impresionante, ele ascund o realitate mai puțin discutată: dependența tot mai mare de zăpada artificială. Într-un context climatic tot mai imprevizibil, această soluție tehnologică ridică întrebări despre viitorul sporturilor de iarnă și despre costurile reale, atât financiare, cât și ecologice.
În această săptămână, autoritățile au anunțat reduceri la tarifele pentru telecabine, telegondolă și scaunul Ruia, însă telecabina Kancel rămâne nefuncțională. Aceste facilități atrag turiști, dar pun presiune pe infrastructura locală și pe resursele naturale.
Investiții strategice sau dependență riscantă?
Primarul Scripcaru a evidențiat colaborarea cu Guvernul României pentru instalarea sistemelor de producere a zăpezii artificiale, o inițiativă care a transformat Brașovul într-o destinație de top pentru schi. Totuși, această dependență de tehnologie ridică întrebări despre viabilitatea pe termen lung a acestor investiții. Într-o lume în care schimbările climatice devin tot mai evidente, cât de sustenabilă este această abordare?
În timp ce turiștii se bucură de condiții excelente de schi, rămâne de văzut cum vor gestiona autoritățile locale provocările legate de consumul de apă și energie necesar pentru producerea zăpezii artificiale. Este clar că succesul actual vine cu un preț, iar întrebările despre impactul pe termen lung nu pot fi ignorate.
