Ordonanța „trenuleț” – o măsură de austeritate sau un experiment economic?
Ministerul Finanțelor a publicat recent forma finală a controversatei Ordonanțe „trenuleț”, un set de măsuri economice care promite să redefinească prioritățile bugetare ale României pentru anul 2025. În centrul acestei inițiative se află creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, o decizie care ridică întrebări serioase despre impactul asupra investitorilor și economiei naționale. În plus, pragul pentru microîntreprinderi va fi redus drastic, de la 500.000 de euro la 250.000 de euro în 2025 și la doar 100.000 de euro în 2026. Această schimbare semnificativă ar putea afecta mii de întreprinderi mici, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea acestora.
Eliminarea facilităților fiscale – o lovitură pentru sectoarele strategice
Un alt punct critic al ordonanței este eliminarea tuturor facilităților fiscale pentru angajații și companiile din domeniile IT, Agricultură și Construcții. Aceste sectoare, considerate până acum motoare ale economiei, vor fi nevoite să se adapteze rapid la noile condiții fiscale. În plus, un impozit suplimentar de 1,5% va fi aplicat construcțiilor speciale, cum ar fi sondele de țiței, platformele și centralele energetice. Această măsură ridică întrebări despre efectele pe termen lung asupra investițiilor în infrastructura critică.
Înghețarea cheltuielilor publice – o soluție sau o problemă?
Ordonanța prevede înghețarea pensiilor, salariilor bugetarilor, alocațiilor și ajutoarelor sociale, precum și suspendarea angajărilor în sectorul public. De asemenea, bugetarii nu vor mai primi bonusuri, prime sau compensații pentru orele suplimentare. Aceste măsuri sunt justificate de guvern ca fiind necesare pentru a stopa creșterea cheltuielilor statului, dar ele ridică întrebări serioase despre impactul social și economic asupra populației. În plus, eliminarea voucherelor pentru bugetari, cu excepția celor pentru creșe, și limitarea călătoriilor gratuite pentru pensionari și angajații din transporturi adaugă un strat suplimentar de austeritate.
Un buget pentru 2025 sub semnul incertitudinii
Bugetul pentru anul viitor, care va fi finalizat și adoptat în prima săptămână din ianuarie, promite să fie unul dintre cele mai controversate din ultimii ani. Cu un plafon redus pentru subvențiile partidelor politice și cu tarifele companiilor de stat ajustate în funcție de inflație, guvernul pare să își asume riscuri majore. Înființarea unui Departament pentru eficiență guvernamentală, cu obiectivul de a reduce cheltuielile publice cu minimum 1% din PIB, este o inițiativă ambițioasă, dar rămâne de văzut dacă va produce rezultate tangibile.
Implicațiile sociale și economice ale măsurilor de austeritate
Criticii ordonanței susțin că măsurile propuse vor avea un impact disproporționat asupra categoriilor vulnerabile, în timp ce beneficiile pentru bugetul de stat rămân discutabile. Înghețarea pensiilor speciale și a celor parlamentare, deși simbolică, nu pare să abordeze problema inechităților structurale din sistemul de pensii. În același timp, reducerea subvențiilor pentru partide și reorganizarea instituțiilor guvernamentale sunt văzute de unii ca fiind mai mult gesturi politice decât soluții reale.
Un viitor incert pentru economia României
Adoptarea Ordonanței „trenuleț” marchează un moment critic pentru politica economică a României. Deși guvernul susține că aceste măsuri sunt esențiale pentru stabilitatea financiară, scepticismul public și reacțiile negative din partea diferitelor sectoare economice sugerează că implementarea lor va fi departe de a fi lină. Rămâne de văzut dacă aceste decizii vor reuși să echilibreze bugetul sau dacă vor genera noi crize economice și sociale.
