Planurile-cadru pentru liceu: o reformă educațională cu multe necunoscute
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că planurile-cadru pentru liceu vor fi adoptate în luna mai, urmând ca din 2026 elevii de clasa a IX-a să studieze după noile manuale. Acest proces, deși ambițios, ridică întrebări legate de implementare și de impactul real asupra sistemului educațional. Într-o declarație recentă, ministrul a subliniat că, deși consensul este improbabil, se dorește un suport larg pentru aceste schimbări. Totuși, istoria arată că astfel de inițiative au fost adesea marcate de eșecuri în organizarea conținutului și în adaptarea la nevoile reale ale elevilor.
Un aspect central al reformei este revizuirea programei, care va începe imediat după adoptarea planurilor-cadru. Ministrul a recunoscut că, în trecut, conținuturile propuse au fost adesea „înspăimântătoare”, încercând să transforme liceenii în academicieni, fără a ține cont de realitățile și nevoile lor. Acum, se promite o abordare mai pragmatică, cu accent pe relevanță și aplicabilitate. Dar cât de realistă este această promisiune, având în vedere complexitatea procesului și timpul limitat?
Educația teatrală: o soluție pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor?
În cadrul unei dezbateri organizate la UNATC, rectorul Liviu Lucaci a evidențiat importanța introducerii artelor teatrale în curriculumul liceal. Disciplina propusă, intitulată „ARTE – educație vizuală, educație teatrală și muzicală”, ar urma să dezvolte abilități precum gestionarea emoțiilor, munca în echipă și luarea deciziilor. Lucaci a subliniat valoarea terapeutică a teatrului, considerându-l un instrument esențial pentru formarea unor cetățeni liberi și responsabili. Totuși, rămâne de văzut cum va fi integrată această disciplină în programă și dacă va primi resursele necesare pentru a avea un impact real.
Actorul Vlad Ivanov a adăugat că actoria, ca materie, contribuie semnificativ la dezvoltarea personală a tinerilor, ajutându-i să-și cunoască mai bine corpul, vocea și emoțiile. Într-o societate tot mai fragmentată, astfel de inițiative pot oferi un cadru pentru reconectare și colaborare. Însă, implementarea unei astfel de discipline necesită profesori specializați și o infrastructură adecvată, aspecte care nu sunt încă clarificate.
Revenirea geografiei și istoriei naționale în curriculum
Un alt punct de interes al reformei este reintroducerea geografiei și istoriei României în curriculumul liceal, ca parte a unui nou modul intitulat „Cultură și identitate națională”. Ministrul David a declarat că aceste discipline vor fi regândite pentru a reflecta mai bine specificul național și pentru a răspunde nevoilor actuale ale elevilor. Totuși, această inițiativă ridică întrebări legate de echilibrul dintre tradiție și modernitate, precum și de modul în care vor fi integrate noile perspective în predare.
Geografii și istoricii din universități și din Academia Română au propus modele alternative pentru aceste discipline, dar implementarea lor va depinde de capacitatea sistemului educațional de a se adapta rapid și eficient. Într-un context marcat de resurse limitate și de rezistență la schimbare, succesul acestor inițiative este departe de a fi garantat.
Provocările unei reforme educaționale complexe
Reforma anunțată de ministrul Daniel David reprezintă o oportunitate de a moderniza sistemul educațional românesc, dar și un test major pentru capacitatea acestuia de a gestiona schimbări de amploare. De la adoptarea planurilor-cadru până la implementarea noilor manuale, fiecare etapă va necesita o coordonare riguroasă și o implicare activă a tuturor actorilor implicați. Însă, fără o strategie clară și resurse adecvate, riscul de a repeta greșelile trecutului rămâne ridicat.
