Curtea de Apel București respinge cererea lui Călin Georgescu: o decizie controversată
Decizia Curții de Apel București de a respinge cererea lui Călin Georgescu, care contesta anularea alegerilor prezidențiale, a stârnit un val de controverse și întrebări. Judecătoarea Cristina Ardeleanu a considerat că cererea a fost formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, calificând-o drept neîntemeiată. Această hotărâre vine într-un context juridic complex, marcat de excepții și cereri multiple, care au fost în mare parte respinse.
Un proces maraton și acuzații de lipsă de imparțialitate
Dezbaterile în acest caz au durat peste șase ore, iar avocații lui Georgescu au încercat să recuze judecătoarea pe motivul unei presupuse lipse de imparțialitate. Aceștia au invocat legături personale ale magistratului cu un procuror din Direcția Națională Anticorupție. Totuși, cererile de recuzare au fost respinse, iar decizia finală a fost amânată cu o zi, adăugând tensiune unui proces deja intens mediatizat.
Documente desecretizate și acuzații de influență externă
Un element central al acestui caz îl constituie documentele desecretizate de CSAT, care au stat la baza anulării primului tur al alegerilor prezidențiale. Aceste documente indică încălcări ale legislației electorale, inclusiv finanțarea campaniei lui Georgescu prin surse externe, precum TikTok, cu un buget de un milion de euro. Mai mult, se menționează implicarea unor actori cibernetici statali în procesul electoral, ceea ce ridică întrebări serioase despre integritatea alegerilor.
Implicarea serviciilor secrete și acuzații de manipulare
Serviciile de informații, inclusiv SRI și SIE, au subliniat că România a devenit o țintă pentru acțiuni hibride agresive, inclusiv propagandă și dezinformare. Aceste acțiuni ar fi fost menite să sprijine candidați eurosceptici și să alimenteze mișcări antisistem. În acest context, decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale a fost justificată prin aceste amenințări la adresa securității naționale.
Un verdict cu implicații politice și juridice
Hotărârea Curții de Apel București a fost amplu detaliată, incluzând respingerea mai multor excepții și cereri de intervenție. Printre acestea, se numără excepțiile de nelegalitate și nulitate invocate de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, precum și cererile de intervenție accesorie și principală. În mod semnificativ, instanța a admis excepția lipsei capacității de folosință a Biroului Electoral Central, dar a respins cererile formulate împotriva altor instituții, inclusiv Guvernul și Președintele României.
Un precedent periculos sau o decizie necesară?
Decizia de a respinge cererea lui Georgescu ridică întrebări despre echilibrul dintre justiție și influențele politice. În timp ce unii consideră că hotărârea reflectă o aplicare strictă a legii, alții o văd ca pe un semnal de alarmă privind transparența și imparțialitatea sistemului judiciar. Într-un context electoral tensionat, această decizie ar putea avea consecințe pe termen lung asupra încrederii publicului în instituțiile democratice.
