România în pragul unui nou haos electoral: lecții neînvățate și riscuri majore
Într-un context politic tot mai tensionat, România pare să se îndrepte spre repetarea unor greșeli fundamentale în organizarea alegerilor prezidențiale din 2025. Corneliu Bjola, expert în științe politice și profesor asociat la Oxford University, a tras un semnal de alarmă asupra vulnerabilităților sistemului electoral și a incapacității autorităților de a gestiona eficient provocările actuale. Situația este descrisă ca fiind mai dificilă decât în trecut, din cauza unor factori interni și externi care complică procesul democratic.
Frustrare socială și lipsa de comunicare: un cocktail exploziv
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte evidențiate de Bjola este creșterea unui segment de populație frustrat și, în unele cazuri, radicalizat, care reprezintă aproximativ 10-15% din electorat. Această stare de nemulțumire, care nu era atât de evidentă înainte de 2024, a devenit acum o problemă majoră pentru autorități. Comunicarea deficitară și lipsa unor lideri credibili care să inspire încredere agravează situația, lăsând un vid informațional periculos.
În plus, răspunsurile tardive și incomplete ale guvernului și președinției după alegerile anterioare au subminat încrederea publicului. Această ineficiență a fost amplificată de incapacitatea de a distinge între nemulțumirile legitime ale cetățenilor și influențele externe, ceea ce complică și mai mult gestionarea crizelor.
Interferențe externe și amenințări cibernetice: un pericol iminent
Un alt factor alarmant este posibilitatea intervenției externe, în special din partea Rusiei, în procesul electoral. Atacurile cibernetice asupra sistemelor de vot și site-urilor guvernamentale sunt anticipate ca fiind inevitabile, având ca scop principal erodarea încrederii în instituțiile statului. Aceste amenințări necesită o pregătire strategică riguroasă, însă autoritățile române par să fie prinse pe picior greșit.
Bjola subliniază necesitatea unor echipe specializate în prevenirea și gestionarea atacurilor cibernetice, precum și în monitorizarea spațiului online pentru a identifica și contracara dezinformarea. Lipsa unei astfel de infrastructuri organizatorice reprezintă o vulnerabilitate majoră care poate fi exploatată cu ușurință.
Comunicarea strategică: o armă neglijată
Un alt punct critic este absența unei comunicări strategice eficiente. Potrivit lui Bjola, autoritățile române au demonstrat o inerție periculoasă, evitând să comunice în momentele cheie și lăsând astfel spațiu pentru speculații și dezinformare. Această lipsă de reacție a fost evidentă după anularea alegerilor de către CCR, când autoritățile au tăcut timp de săptămâni, permițând altor actori să controleze narațiunea publică.
Comunicarea strategică nu trebuie confundată cu propaganda, ci trebuie să fie un proces transparent și constant, bazat pe monitorizarea atentă a spațiului online și pe răspunsuri rapide și credibile. În lipsa unei astfel de abordări, autoritățile riscă să piardă complet controlul asupra percepției publice.
Propuneri pentru un sistem electoral mai robust
Pentru a evita repetarea scenariului din 2024, Bjola propune o serie de măsuri concrete. Acestea includ formarea unor echipe multidisciplinare care să acopere aspecte precum securitatea cibernetică, comunicarea strategică, monitorizarea donațiilor financiare și gestionarea provocărilor legale. Aceste echipe ar trebui să fie bine coordonate și să funcționeze proactiv, nu reactiv.
Un alt element esențial este colaborarea cu societatea civilă, care poate juca un rol crucial în identificarea și combaterea dezinformării. De asemenea, Bjola atrage atenția asupra necesității de a monitoriza anomaliile, inclusiv utilizarea tehnologiilor precum dronele, care pot fi folosite pentru a crea panică și a alimenta narațiuni false.
Consecințele tăcerii: un vid informațional periculos
Un exemplu concret al eșecului de comunicare este lipsa de reacție a Ministerului de Externe în fața anulării alegerilor, un subiect intens dezbătut în presa internațională. Această pasivitate a permis răspândirea unor întrebări și speculații care au afectat imaginea României ca membru al Uniunii Europene și al NATO. Bjola consideră că această atitudine reflectă o problemă structurală a autorităților române, care preferă să evite confruntările în speranța că problemele se vor rezolva de la sine.
În concluzie, situația actuală necesită o schimbare fundamentală de abordare. Fără o organizare eficientă și o comunicare transparentă, România riscă să repete greșelile trecutului, cu consecințe grave pentru democrația și stabilitatea sa.
