Criza din spitalele românești: un sistem medical în colaps?
Sistemul medical din România se confruntă cu o criză fără precedent, marcată de lipsa acută de personal medical și condiții de muncă precare. Deși anual aproape 4.000 de medici finalizează studiile în facultățile de medicină, un număr semnificativ dintre aceștia aleg să părăsească țara sau să renunțe la cariera medicală. În ultimul an, peste 1.200 de medici au solicitat certificate profesionale pentru a profesa în străinătate, dublând astfel exodul medical.
Spitalele din România, fie ele mici sau universitare, se luptă să acopere gărzile necesare într-o lună. Medicii refuză tot mai des să efectueze gărzi suplimentare, invocând tarifele insuficiente și condițiile de muncă dificile. În acest context, managerii spitalelor sunt nevoiți să apeleze la medici pensionari sau la colaborări cu alte unități medicale pentru a asigura funcționarea minimă a secțiilor.
Nemulțumirile medicilor și asistenților: un cerc vicios
Medicii și asistenții din spitalele mari, precum Universitar și Floreasca, exprimă nemulțumiri profunde legate de remunerația pentru gărzile efectuate. Potrivit declarațiilor, un medic câștigă între 500 și 2.000 de lei pentru o gardă de weekend, echivalentul a trei zile de muncă intensă. Această remunerație este considerată insuficientă, mai ales în condițiile în care sporurile nu au fost actualizate, iar volumul de muncă este copleșitor.
Mihaela Iuliana Zaharia, medic primar de chirurgie plastică, a subliniat că mulți dintre colegii săi intenționează să renunțe la gărzile suplimentare din cauza lipsei de echitate în salarizare. În același timp, Viorel Hușanu, președintele Sanitas București, a atras atenția asupra faptului că aceste tarife nu reflectă realitatea muncii depuse, amplificând astfel frustrarea personalului medical.
Un sistem medical sub media europeană
România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de medici raportat la populație. Cu doar 3,5 specialiști la mia de locuitori, țara noastră este mult sub media europeană de 4,5 medici la mia de locuitori. Această situație este agravată de condițiile de muncă precare și birocrația excesivă, care descurajează tinerii medici să rămână în sistemul public de sănătate.
Iuliu-Emilian Torje, medic ATI în Germania, a evidențiat diferențele majore dintre condițiile de muncă din România și cele din vestul Europei. Deși salariile medicilor români au crescut în ultimii ani, acestea nu compensează volumul uriaș de muncă și lipsa resurselor necesare pentru a oferi îngrijiri de calitate.
Consecințele exodului medical
Exodul medicilor și asistenților medicali are consecințe grave asupra sistemului de sănătate din România. Spitalele rămân fără personal calificat, iar pacienții sunt cei care suferă cel mai mult. În lipsa unor măsuri urgente și eficiente, această criză riscă să se adâncească, punând în pericol sănătatea publică și accesul la servicii medicale de bază.
În timp ce autoritățile par să ignore semnalele de alarmă, personalul medical continuă să plece, iar spitalele devin tot mai vulnerabile. Este o realitate care necesită o analiză profundă și soluții concrete pentru a preveni colapsul total al sistemului medical românesc.
