Procedurile de infringement: o povară financiară pentru România
România se confruntă cu un val de proceduri de infringement inițiate de Comisia Europeană, ca urmare a întârzierilor repetate în transpunerea directivelor europene în legislația națională. Această situație nu doar că subminează credibilitatea țării pe plan european, dar atrage și penalități financiare semnificative, plătite din bugetul public. Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) avertizează asupra consecințelor grave ale acestor întârzieri, care afectează atât cetățenii, cât și economia națională.
Directiva TVA: între promisiuni și inacțiune
Directiva UE 2022/542, care permite reducerea TVA-ului pentru alimente, medicamente și produse medicale, trebuia implementată până la sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, România nu doar că a ratat termenul inițial, dar a eșuat și în respectarea unui termen extins, asumat pentru martie 2025. Ministerul Finanțelor nu a adoptat încă proiectul de Ordonanță de Urgență necesar, deși acesta a fost pus în dezbatere publică în martie 2025. Această inacțiune nu doar că întârzie beneficii fiscale importante pentru cetățeni, dar expune țara la sancțiuni financiare considerabile.
Asigurările RCA: un blocaj legislativ prelungit
Directiva UE 2021/2118, menită să îmbunătățească protecția șoferilor și a victimelor accidentelor rutiere, este blocată în Parlament de peste un an. Termenele de transpunere, care au expirat în 2023, au fost ignorate, iar proiectele legislative necesare rămân în impas. Dacă această situație persistă, România riscă sancțiuni de peste 105.000 de euro pe zi, o povară financiară care va fi suportată de contribuabili. În loc să simplifice procedurile de despăgubire și să garanteze drepturi clare pentru asigurați, autoritățile par să ignore complet urgența acestei directive.
Energia regenerabilă: patru ani de întârzieri
Directiva UE 2018/2001, care promovează utilizarea energiei regenerabile, este un alt exemplu de neglijență legislativă. Deși adoptarea acesteia ar putea reduce costurile la energie, ar diminua poluarea și ar crește independența energetică a României, Ministerul Energiei întârzie implementarea de peste patru ani. Noul termen, stabilit pentru iulie 2025, vine după multiple amânări, subliniind lipsa de prioritizare a unui sector vital pentru viitorul țării.
Consecințele inacțiunii: cine plătește prețul?
Fiecare zi de întârziere în transpunerea directivelor europene aduce penalități financiare care afectează direct bugetul public. În loc să fie alocați pentru investiții în infrastructură, educație sau sănătate, acești bani sunt redirecționați pentru plata sancțiunilor. În plus, inacțiunea autorităților compromite șansele României de a beneficia de avantajele oferite de legislația europeană, de la facilități fiscale la protecție sporită pentru cetățeni.
Un model de guvernare sub semnul întrebării
Aceste întârzieri ridică întrebări serioase despre capacitatea autorităților române de a gestiona obligațiile europene. Lipsa de coordonare între instituții, blocajele legislative și promisiunile nerespectate reflectă un model de guvernare care pare să ignore atât interesele cetățenilor, cât și angajamentele internaționale. Într-un context în care România are nevoie de stabilitate și credibilitate, aceste deficiențe devin tot mai greu de justificat.
