Profilul alegătorilor: între educație și preferințe politice
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025 au scos la iveală diferențe semnificative în profilul alegătorilor celor doi candidați principali, George Simion și Nicușor Dan. Analiza sociologică realizată de Avangarde evidențiază o polarizare clară bazată pe nivelul de educație, vârstă și mediu de rezidență. Aceste date ridică întrebări importante despre dinamica electorală și despre modul în care diferitele segmente ale populației percep oferta politică.
Educația: un factor determinant în opțiunile de vot
Un aspect notabil al scrutinului este distribuția voturilor în funcție de nivelul de educație. George Simion, liderul AUR, a fost preferat de 41% dintre alegătorii cu studii sub nivelul liceal, în timp ce Nicușor Dan a atras 42% dintre cei cu studii superioare. Această discrepanță sugerează o divizare profundă între categoriile socio-educaționale, reflectând probabil diferențe în prioritățile și valorile acestora.
De asemenea, Simion a obținut sprijin considerabil din partea celor cu studii medii (35%), dar a înregistrat un procentaj scăzut (19%) în rândul celor cu studii superioare. În contrast, Nicușor Dan a avut o performanță modestă în rândul alegătorilor cu educație sub liceu (9%), dar a reușit să mobilizeze un segment semnificativ al electoratului urban și educat.
Vârsta și mediul de rezidență: alte linii de divizare
Analiza pe grupe de vârstă arată că George Simion a fost preferat în special de alegătorii cu vârste între 35 și 44 de ani (36%), dar a obținut procente notabile și în rândul celor peste 74 de ani. În schimb, Nicușor Dan a captat atenția tinerilor, fiind votat de 41% dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani și de 37% dintre cei între 25 și 34 de ani. Aceste date sugerează o diferență de percepție între generații, posibil influențată de priorități și aspirații distincte.
În ceea ce privește mediul de rezidență, Simion a dominat în zonele rurale, unde a obținut 38% din voturi, comparativ cu doar 17% pentru Dan. În mediul urban, situația s-a inversat, Nicușor Dan fiind preferat de 32% dintre alegători, față de 26% pentru Simion. Bucureștiul a fost un bastion al candidatului independent, care a atras 52% din voturi, în timp ce liderul AUR a fost votat de doar 15% dintre bucureșteni.
Implicațiile sociologice ale polarizării electorale
Aceste rezultate evidențiază o fragmentare semnificativă a electoratului românesc, bazată pe factori precum educația, vârsta și mediul de rezidență. Alegătorii lui George Simion par să fie motivați de un discurs suveranist și de o retorică adresată categoriilor mai vulnerabile din punct de vedere economic și educațional. Pe de altă parte, Nicușor Dan a reușit să atragă un electorat urban, tânăr și educat, sensibil la teme precum modernizarea și transparența.
Aceste tendințe ridică întrebări despre viitorul peisajului politic din România și despre capacitatea candidaților de a construi punți între segmentele divizate ale societății. Într-o democrație funcțională, diversitatea opiniilor și intereselor ar trebui să fie un punct de plecare pentru dialog și colaborare, nu pentru polarizare și excludere.
