Între 13 decembrie 2024 și 15 aprilie 2025, Curtea de Apel București a emis patru hotărâri definitive în favoarea Trustee Capital Management IFN OÜ, o instituție financiară nebancară înregistrată și licențiată în Estonia. În toate cele patru cazuri, instanța a suspendat sau anulat acte emise de Banca Națională a României și de Administrația Fondului pentru Mediu, constatând existența unor măsuri restrictive cu caracter discriminatoriu.
Pe 13 decembrie, instanța a suspendat o adresă BNR utilizată pentru excluderea garanțiilor Trustee Capital din programul „Casa Verde Fotovoltaice”. Pe 23 decembrie, o prevedere similară dintr-un ordin al Ministerului Mediului a fost suspendată. Pe 12 martie 2025, a fost suspendat întregul articol 15 din Ordinul 2045/2024, iar pe 15 aprilie, prevederile respective au fost anulate definitiv.
Cu toate acestea, pe 4 iunie 2025, la domiciliul familiei Talpoș din Oradea a fost desfășurată o percheziție domiciliară. Mandatul a fost emis de judecătorul Nicolae Liposchi și a fost pus în aplicare de polițistul Jurjuț Cristian, sub coordonarea ofițerului Miruna Ioana Hălmăjan. Obiectul anchetei: suspiciuni de evaziune fiscală și camătă. Firma vizată Trustee Capital Management IFN OÜ nu are conturi bancare în România, nu a acordat niciodată credite și nu a derulat activitate de creditare pe teritoriul României.
Comunicatul Poliției Bihor, semnat de comisarul-șef Alina Fărcuța, menționează inițial un prejudiciu de 250.000 lei. La câteva ore după percheziție, în spațiul public a fost lansată cifra de 180 milioane lei, fără documente suport. Această sumă corespunde valorii totale a scrisorilor de garanție emise de Trustee Capital pentru instalatori fotovoltaici, valoare care nu reprezintă însă un prejudiciu conform normelor contabile sau fiscale în vigoare.
În timpul percheziției nu au fost ridicate documente contabile, registre sau calculatoare. Polițiștii au reținut doar două telefoane mobile. Firma are activitatea înregistrată în Estonia, iar mandatarul de corespondență se află în București.
Cu patru decizii judecătorești definitive în favoarea sa, Trustee Capital a fost singura entitate financiară care a contestat în instanță măsurile de excludere din programul de finanțare al AFM și a obținut câștig de cauză. Între timp, conform datelor obținute din raportările publice, AFM a menținut contractele cu alți emitenți de garanții, fără a aplica aceleași criterii de excludere.
În paralel cu această acțiune judiciară, publicația BURSA a publicat o investigație extinsă privind alocarea nejustificată a 10 miliarde lei din fondurile Administrației Fondului pentru Mediu către județul Dâmbovița, în perioada în care Laurențiu Neculaescu era președinte al instituției. În raportul menționat, erau documentate transferuri de fonduri către beneficiari locali ai unei campanii electorale. La scurt timp după apariția articolului, a fost declanșată percheziția de la Oradea.
Înainte ca Poliția Bihor să transmită oficial informații despre anchetă, ziarul eBihoreanul, ProTv, Bihon au publicat detalii legate de percheziție, identificând persoana vizată ca fiind „o orădeancă de 35 de ani” și descriind faptele investigate. Publicarea acestor informații înaintea comunicatului oficial și în timpul acțiunii operative contravine prevederilor articolului 304 Cod Penal privind divulgarea neautorizată de date din anchete în curs.
Conform datelor din registrul public estonian, Trustee Capital este licențiată de autoritatea financiară locală și desfășoară activitate exclusiv în spațiul Uniunii Europene, emițând garanții contractuale pentru proiecte de eficiență energetică. Firma nu a emis credite, nu a încasat dobânzi și nu a generat creanțe asupra persoanelor fizice sau juridice rezidente.
Dosarul penal deschis la nivelul IPJ Bihor nu este însoțit, până în prezent, de un rechizitoriu sau de documente din care să rezulte elementele concrete ale presupuselor infracțiuni. Numele procurorului care a dispus acțiunea nu a fost făcut public. De asemenea, autoritățile nu au justificat în mod oficial motivul pentru care patru hotărâri definitive ale Curții de Apel București nu au fost puse în aplicare, iar în paralel a fost inițiată o acțiune penală asupra persoanelor care au obținut câștig de cauză în fața instituțiilor statului.