Creșterea facturilor la energie: între transparență și măsuri de sprijin
Într-un context economic și social marcat de incertitudini, Ministerul Energiei, sub conducerea lui Sebastian Burduja, a anunțat măsuri menite să prevină creșterile bruște ale facturilor la energie. În cadrul unei ședințe a Comitetului Interministerial, s-a discutat despre protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice, subliniindu-se necesitatea unei tranziții graduale către o piață energetică funcțională.
Actul normativ privind schema de plafonare-compensare urmează să fie pus în transparență până la sfârșitul săptămânii. Această inițiativă vizează evitarea unor șocuri financiare pentru populație și mediul economic, în condițiile în care mecanismul actual de sprijin expiră la 1 aprilie 2025. Bugetul alocat pentru acest an, de 3 miliarde de lei, va susține plățile către furnizori, asigurând continuitatea măsurilor de sprijin.
Un echilibru fragil între protecția cetățenilor și funcționarea pieței
Ministrul Burduja a subliniat că prioritatea zero rămâne protejarea cetățenilor români, energia accesibilă fiind esențială pentru un trai decent și pentru competitivitatea economică națională. Actuala schemă de compensare a poziționat România printre țările cu cele mai mici prețuri la gaz și energie electrică din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat. Totuși, se pune problema unui sprijin mai bine țintit, care să ajungă la cei care au cu adevărat nevoie.
În paralel, se analizează soluții pentru creșterea transparenței și lichidității pieței energetice. Printre măsurile propuse se numără implementarea unor mecanisme tranzitorii și continuarea investițiilor în capacități de producție. Anul trecut, România a înregistrat un record de 1.200 MW noi instalați, iar obiectivul pentru acest an este dublarea acestei performanțe.
Impactul geopolitic și fluctuațiile pieței
Creșterea recentă a prețurilor la energie, de până la 65% pentru gaz și 25% pentru electricitate, este atribuită tensiunilor geopolitice, deciziilor Federației Ruse și nivelului scăzut de interconectare între țările din estul și vestul Uniunii Europene. În acest context, Ministerul Energiei propune măsuri prudente pentru a preveni accentuarea sărăciei energetice. Printre acestea se numără introducerea cardurilor de energie, un mecanism care să asigure un sprijin echitabil și direcționat.
Vicepremierul Marian Neacșu, alături de reprezentanți ai ANRE, Ministerului Muncii și ai principalilor actori din sectorul energetic, a condus discuțiile privind soluțiile eficiente pentru protejarea cetățenilor și a mediului de afaceri. În zilele următoare, se vor desfășura ședințe tehnice pentru definitivarea propunerii de act normativ, care va fi publicată în transparență.
Viitorul energetic al României: între independență și sustenabilitate
Ministrul Burduja a evidențiat că singura soluție pe termen mediu și lung pentru reducerea facturilor este creșterea capacității de producție de energie. Fiecare MW nou instalat contribuie la consolidarea independenței energetice a României și la asigurarea unei energii sigure, ieftine și curate. Totodată, investițiile în infrastructura energetică sunt esențiale pentru menținerea competitivității economice și pentru protejarea consumatorilor vulnerabili.
Într-un peisaj energetic marcat de provocări, România își propune să echilibreze nevoile cetățenilor cu cerințele unei piețe funcționale. Rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor reuși să atingă acest obiectiv ambițios, într-un context geopolitic și economic tot mai complex.
