Controversele din jurul libertății de exprimare în campania electorală
Decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a nu elimina postarea jurnalistului Cristian Tudor Popescu, în care acesta își exprima sprijinul pentru un candidat la alegerile prezidențiale, a stârnit reacții contradictorii. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a solicitat ștergerea mesajului, considerându-l o formă de influențare electorală. Totuși, BEC a concluzionat că postarea reprezintă o opinie politică și nu un material publicitar politic, conform legislației în vigoare.
În același timp, BEC a dispus eliminarea a peste 600 de postări de pe rețelele sociale, pe motiv că acestea constituiau propagandă electorală ilegală. Deciziile au vizat atât conturi ale candidaților, cât și ale unor persoane fizice, ridicând întrebări despre limitele libertății de exprimare în mediul online.
Reglementări și ambiguități în spațiul digital
Conform BEC, persoanele fizice care postează în mod repetitiv materiale de propagandă electorală pe platformele online pot fi considerate actori politici. Această clasificare implică obligația de a eticheta conținutul ca fiind publicitar, pentru a respecta normele legale. Totuși, această interpretare a generat acuzații de cenzură, mai ales din partea celor care nu dețin funcții publice, dar își exprimă opiniile politice.
În perioada 4-12 aprilie 2025, BEC a emis 175 de decizii de admitere a plângerilor privind materiale publicitare politice ilegale și 104 decizii de respingere. Dintre acestea, 41 de cazuri au vizat postări ale unor persoane fizice fără funcții publice, dar considerate actori politici. Această situație evidențiază complexitatea reglementării conținutului online în context electoral.
Impactul deciziilor asupra opiniei publice
Deciziile BEC au generat un val de reacții, inclusiv acuzații de cenzură din partea unor politicieni și cetățeni. Nicușor Dan a criticat instituția, susținând că aceasta limitează dreptul la liberă exprimare. În același timp, măsurile luate împotriva propagandei electorale ilegale subliniază necesitatea unor reglementări clare și aplicabile în mediul digital.
Controversele ridică întrebări fundamentale despre echilibrul dintre libertatea de exprimare și necesitatea de a preveni dezinformarea sau influențarea neetică a electoratului. Într-un peisaj digital tot mai complex, aceste dileme devin tot mai greu de gestionat.
Un precedent periculos sau o măsură necesară?
În timp ce unii consideră că deciziile BEC reprezintă un precedent periculos pentru libertatea de exprimare, alții le văd ca pe o măsură necesară pentru a asigura corectitudinea procesului electoral. Faptul că instituția a eliminat sute de postări, dar a permis păstrarea altora, ridică întrebări despre criteriile utilizate și despre posibilele influențe politice.
Aceste evenimente subliniază importanța unei dezbateri publice mai ample privind reglementarea conținutului online și rolul instituțiilor în protejarea democrației. Într-o eră a informației, transparența și echitatea devin esențiale pentru menținerea încrederii publice.
