Promisiuni multiple, realități unice: Dosarul Nordis și controversa apartamentărilor
Într-un caz care ridică întrebări serioase despre transparența și reglementarea pieței imobiliare, notarul Andreea Cosma a oferit explicații detaliate după audierile de la DIICOT. Acuzațiile care planează asupra sa și a altor doi notari vizează autentificarea unor acte de apartamentare, dar și gestionarea promisiunilor de vânzare pentru apartamentele din proiectele Nordis. Situația este descrisă ca fiind una în care promisiunile făcute depășesc cu mult posibilitățile reale, creând confuzie și nemulțumiri în rândul clienților.
Cosma a explicat că, în biroul său, s-au semnat 59 de promisiuni de vânzare dintr-un total de peste 2.000. Totuși, aceste promisiuni nu au fost întotdeauna urmate de vânzări efective, ceea ce a generat acuzații de practici înșelătoare. Ea a comparat situația cu o analogie provocatoare: „E ca și cum cineva îți promite că vrea să se căsătorească cu tine, și cu Andreea, și cu Alina, dar, de fapt, poate să ia o singură nevastă.”
Actele de apartamentare: între legalitate și controverse
Un punct central al acuzațiilor îl reprezintă actele de apartamentare, despre care Cosma susține că sunt strict reglementate și că notarul nu face decât să autentifice documentele emise de autoritățile competente. Ea a subliniat că procesul de apartamentare presupune împărțirea unei construcții în unități distincte, fără a modifica regimul juridic al proprietății. „Apartamentarea pleacă de la oficiul de cadastru, iar notarul nu poate pune în aplicare actul decât în baza unui referat de admitere vizat de OCPI,” a explicat aceasta.
Totuși, acuzațiile aduse sugerează că procesul nu a fost gestionat cu suficientă transparență, iar promisiunile de vânzare au fost făcute înainte de finalizarea apartamentării. Acest lucru a permis ca mai multe persoane să primească promisiuni pentru aceleași unități, ceea ce a dus la situații în care unii clienți au rămas fără apartamentele promise.
Un sistem lipsit de coordonare și supraveghere
Un alt aspect criticat de Cosma este lipsa unui sistem centralizat care să supravegheze promisiunile de vânzare între notari. Ea a afirmat că fiecare notar gestionează doar propriile promisiuni și vânzări, fără a avea acces la informațiile altor birouri notariale. „Nu știe fiecare notar ce promisiuni face notarul x sau y, nu le avem într-un sistem. Noi știm doar vânzările,” a declarat aceasta.
Acest vid de coordonare a permis ca promisiunile să fie făcute în mod repetat pentru aceleași unități, ceea ce a generat nemulțumiri și acuzații de înșelăciune. Cosma a subliniat că, în cazul său, toate promisiunile au fost verificate și nu au existat suprapuneri între promisiuni și vânzări.
Momentul adevărului: de la promisiuni la vânzări
Potrivit explicațiilor oferite, momentul în care o promisiune de vânzare devine ireversibilă este cel al înscrierii în cartea funciară. Până atunci, promisiunile rămân simple angajamente, fără garanții legale. „Când s-a terminat clădirea și se dă procesul verbal de recepție și certificatul de edificare, atunci totul devine înscris în cartea funciară și nu se mai poate permite nimic, pentru că începe vânzarea,” a explicat Cosma.
Cu toate acestea, situația de față evidențiază o problemă sistemică în gestionarea promisiunilor de vânzare, care lasă loc pentru abuzuri și practici înșelătoare. Faptul că unii clienți au rămas fără apartamentele promise ridică întrebări serioase despre responsabilitatea actorilor implicați și despre necesitatea unor reglementări mai stricte.
Consecințele unei piețe imobiliare opace
Dosarul Nordis scoate la lumină vulnerabilitățile unei piețe imobiliare care pare să funcționeze într-un cadru insuficient reglementat. De la promisiuni multiple pentru aceleași unități până la lipsa unui sistem de supraveghere între notari, cazul evidențiază nevoia urgentă de reforme. În timp ce Andreea Cosma își apără activitatea și subliniază respectarea procedurilor legale, rămâne de văzut cum vor evolua anchetele și ce impact vor avea asupra pieței imobiliare din România.
