Infrastructura școlară din București: O criză ignorată
Într-o analiză recentă, se evidențiază vulnerabilitățile persistente ale infrastructurii școlare din București, care continuă să afecteze educația tinerelor generații. La finalul anului școlar, statisticile arată o realitate alarmantă: clasele sunt suprapopulate, clădirile sunt vechi, iar lipsa laboratoarelor și a sălilor de sport este acută. Conform raportului Inspectoratului Școlar al Municipiului București, aproape jumătate dintre elevi au fost nevoiți să învețe în două schimburi, iar un procent semnificativ a fost repartizat în trei schimburi, contrar recomandărilor europene.
Statistici îngrijorătoare
Media numărului de elevi la gimnaziu a crescut de la 27 la peste 30 în ultimul deceniu, iar numărul școlilor cu peste 1.200 de copii a depășit 45. La Școala 142 din Drumul Taberei, aproape 1.700 de elevi nu au acces la laboratoare funcționale, iar la Colegiul „Iulia Hașdeu” se învață în trei schimburi. Aceste cifre reflectă o criză profundă în sistemul educațional, cu implicații directe asupra performanțelor academice ale elevilor.
Problema vizelor de flotant
Un alt aspect care contribuie la aglomerarea școlilor este migrația artificială a elevilor către instituțiile de învățământ considerate „magnet”. În 2024, peste 7.400 de cereri de înscriere pe baza vizei de flotant au fost depuse, depășind cotele permise. Această distribuție disproporțională a elevilor între școlile din București subliniază o problemă structurală care necesită o abordare urgentă.
Proiecte noi în educație
După o perioadă îndelungată de stagnare, Bucureștiul a început să implementeze proiecte noi în educație. Primăria Sectorului 3 a construit prima școală din București de după Revoluție, Complexul educațional „Victor Brauner”, care va fi deschis în toamnă. Aceste inițiative sunt esențiale, dar insuficiente pentru a răspunde nevoilor actuale ale sistemului educațional.
Exemple internaționale de succes
Experiențele din alte orașe europene oferă soluții viabile pentru București. Copenhaga a reușit să creeze rapid locuri noi prin campusuri modulare, iar Varșovia a implementat un sistem de arondare care a redus migrația pe flotant cu 60%. Helsinki alocă anual 3% din bugetul local pentru mentenanța clădirilor școlare, prevenind avariile majore. Aceste modele ar putea fi adaptate pentru a îmbunătăți situația din București.
Provocările viitoare
Pentru a respecta termenul impus de Uniunea Europeană și a asigura un singur schimb pentru toți elevii, Bucureștiul trebuie să creeze anual aproximativ patru mii de locuri noi. Fără o strategie metropolitană coerentă și o finanțare predictibilă, orașul riscă să piardă calitate în procesul educațional, afectând viitorul tinerelor generații.
