Creșterea amenzilor rutiere: o povară suplimentară pentru șoferi?
De la 1 ianuarie 2025, șoferii din România se confruntă cu o nouă realitate financiară: amenzile rutiere au crescut semnificativ, odată cu majorarea salariului minim brut. Această schimbare, aparent justificată printr-o corelare cu veniturile minime, ridică întrebări serioase despre impactul său asupra populației și eficiența sa în reducerea abaterilor de la Codul Rutier.
Conform noilor reglementări, valoarea punctului de amendă a crescut la 202,5 lei, reprezentând 5% din salariul minim brut, care a fost majorat la 4.050 de lei. Această modificare vine după o perioadă de plafonare a punctului de amendă la 145 de lei, între 2017 și 2023, și o ajustare treptată în 2024. Însă, în lipsa unei plafonări prelungite, șoferii se confruntă acum cu sancțiuni financiare mai dure.
Clasele de sancțiuni: între prevenție și penalizare
Codul Rutier definește cinci clase de amenzi, dintre care clasa a V-a este aplicabilă exclusiv persoanelor juridice. Clasele I-IV, care vizează șoferii obișnuiți, includ sancțiuni ce variază între 405 și 20.250 de lei. Această gamă largă de penalități ridică întrebări despre proporționalitatea sancțiunilor și despre modul în care acestea sunt percepute de către conducătorii auto.
Clasa I de amenzi, cu valori între 405 și 607,5 lei, sancționează abateri precum nerespectarea semnalizării schimbării direcției de mers sau neutilizarea centurii de siguranță. În schimb, clasa a IV-a, cu amenzi între 1.822,5 și 4.050 de lei, include contravenții grave, cum ar fi conducerea sub influența alcoolului sau depășirea vitezei maxime admise cu peste 50 km/h. Această diferențiere ridică întrebări despre echitatea sancțiunilor și despre eficiența lor în descurajarea comportamentelor periculoase.
Impactul economic și social al noilor amenzi
Creșterea amenzilor rutiere are implicații economice semnificative, în special pentru șoferii cu venituri modeste. Într-o țară în care salariul minim brut este încă departe de a asigura un trai decent, sancțiunile financiare mai mari pot reprezenta o povară disproporționată pentru anumite categorii sociale. În plus, există riscul ca aceste măsuri să fie percepute mai degrabă ca o sursă de venit pentru bugetul de stat decât ca un instrument de prevenție rutieră.
De asemenea, noile reglementări pot genera tensiuni între șoferi și autorități, în special în contextul în care unele contravenții sunt sancționate automat, fără interacțiunea directă cu poliția rutieră. Această abordare ridică întrebări despre transparența și corectitudinea procesului de aplicare a sancțiunilor.
Prevenție sau penalizare excesivă?
Un aspect esențial al acestei dezbateri este eficiența măsurilor punitive în reducerea numărului de accidente rutiere și în îmbunătățirea comportamentului șoferilor. Deși sancțiunile financiare mai mari pot avea un efect descurajator, ele nu abordează cauzele profunde ale problemelor de siguranță rutieră, cum ar fi infrastructura deficitară, educația rutieră insuficientă sau lipsa unor campanii eficiente de conștientizare.
În concluzie, creșterea amenzilor rutiere în România ridică întrebări fundamentale despre echitatea, eficiența și impactul acestor măsuri. În timp ce autoritățile susțin că noile reglementări sunt necesare pentru a îmbunătăți siguranța rutieră, rămâne de văzut dacă acestea vor avea efectele dorite sau dacă vor genera mai degrabă nemulțumiri și tensiuni în rândul populației.
