Unirea Principatelor Române: între solemnitate și haos organizat
Evenimentele dedicate Zilei Unirii Principatelor Române, desfășurate la Iași, au fost marcate de o premieră controversată: huiduieli și jigniri aduse Bisericii și preoților de către grupuri extremiste. Aceste manifestări au atras atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare de deturnare a ceremoniilor solemne în acțiuni de protest cu conotații politice și ideologice.
Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL și președinte al organizației PNL Iași, a condamnat ferm aceste incidente, subliniind că este pentru prima dată după 1989 când Biserica este ținta unor astfel de atacuri în cadrul unei sărbători naționale. Potrivit acestuia, evenimentele din Piața Unirii au fost transformate într-un spectacol grotesc de către membri ai partidelor extremiste, în special AUR, alături de lideri precum George Simion și Călin Georgescu.
Un afront adus valorilor naționale și religioase
Serviciul religios tradițional, susținut de un sobor de preoți ortodocși și catolici, a fost perturbat de scandări și lozinci anti-naționale și anti-creștine. Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Episcopul Iosif Păuleț, reprezentant al Diecezei Romano-Catolice de Iași, au fost printre cei care au încercat să aducă un mesaj de unitate și pace, însă discursurile lor au fost acoperite de huiduieli și fluierături.
Lozinci precum „Ieși afară, javră ordinară” și alte expresii ofensatoare au fost strigate în timpul ceremoniei religioase și al depunerii coroanelor la statuia lui Alexandru Ioan Cuza. Aceste acțiuni au fost percepute ca un atac direct asupra memoriei eroilor Unirii și asupra valorilor care stau la baza identității naționale.
Politizarea unei sărbători naționale
Deși organizatorii au subliniat caracterul apolitic al evenimentului, prezența masivă a membrilor AUR și a altor grupuri extremiste a transformat Ziua Unirii într-o platformă de exprimare a nemulțumirilor politice. Alexandru Muraru a atras atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă aceste grupuri pentru coeziunea socială și unitatea națională, acuzându-i pe liderii extremiști de manipulare și incitare la ură.
Biserica Ortodoxă Română a respins în mod repetat asocierea cu astfel de comportamente, reafirmându-și angajamentul față de promovarea păcii și unității. Cu toate acestea, evenimentele de la Iași ridică întrebări serioase despre modul în care astfel de manifestări pot fi prevenite în viitor.
Întrebări fără răspuns
De ce a fost necesară mobilizarea unui număr atât de mare de membri ai unui partid extremist pentru a perturba o ceremonie religioasă și festivă? Cui servește această demonstrație de forță și dezbinare? Aceste întrebări rămân deschise, iar răspunsurile par să se regăsească în discursurile liderilor extremiști care au orchestrat aceste acțiuni.
Într-un context în care unitatea națională este mai importantă ca oricând, astfel de incidente subminează eforturile de consolidare a unei societăți bazate pe respect și solidaritate. Ziua Unirii Principatelor Române ar trebui să fie un prilej de celebrare a valorilor comune, nu o scenă pentru conflicte și diviziuni.
