„`html
Al doilea cel mai mare zăcământ de aur și cupru din Europa, situat la Rovina, în Hunedoara, are o valoare estimată de peste 10 miliarde de euro.
Comisia Europeană, alături de Canada, a îndreptat atenția asupra acestui zăcământ valoros, estimând potențialul său excepțional. Forajele efectuate în anul 2012 au confirmat existența unor resurse semnificative de aur și cupru în subsolul din Munții Apuseni, la Rovina.
Acest zăcământ, care a rămas neexploatat încă din începutul anilor 2000, are șansa de a deveni un element cheie în furnizarea de aur și cupru pentru piața internațională. Factorul care determină această schimbare este includerea minei de la Rovina pe lista proiectelor strategice de exploatare a Comisiei Europene, care va facilita procesele birocratice și va oferi un cadru clar pentru avansarea din faza de proiect la cea de exploatare.
„Este o țară bogată, dar am ajuns o țară săracă”, afirmă o localnică din Rovina, evidențiind contrastul între bogățiile naturale și situația economică a comunității.
Licența de exploatare a minei este deținută de o companie canadiană, care, printr-o subsidiară românească, a investit 200 de milioane de dolari în dezvoltarea resurselor de la Rovina începând cu 2018.
Localnicii își amintesc vremurile de glorie ale minierei, când mina de la Rovina funcționa optim, și regăsesc nostalgianostalgia unor zile în care vechile ateliere de minerit și mijloacele de transport erau parte integrantă a vieții cotidiene. „Erau mineri la Gura Barza, erau Atelierele Centrale… Acum e autobuzul copiilor”, spune femeia, subliniind dispariția infrastructurii din zona industrială.
Recuperarea minei de la Rovina ar putea să constituie cel mai mare proiect minier din România în ultimele patru decenii. „Ar avea nevoie România, dacă ar fi pentru noi. Nu să le vindem zăcămintele”, își exprimă o opinie localnica, indicând nevoia de a valorifica resursele interne pentru beneficiul comunității.
„`
