Un aprilie sub zăpadă: România, surprinsă de o iarnă târzie
Într-un scenariu care sfidează așteptările climatice, iarna a revenit în forță în România, acoperind 36 de județe cu un strat gros de zăpadă. Temperaturile au scăzut dramatic, cu până la 15 grade, iar viscolul a provocat haos în mai multe regiuni. În județul Neamț, drumarii și pompierii au fost nevoiți să intervină pentru a elibera drumurile și a restabili alimentarea cu energie electrică, după ce copacii doborâți de vânt au avariat rețelele electrice.
În Harghita, condițiile de iarnă au transformat drumurile în adevărate provocări pentru șoferi, în timp ce copiii s-au bucurat de neașteptata întoarcere a zăpezii. În contrast, adulții au privit cu îngrijorare această anomalie meteorologică, care amenință culturile agricole și sănătatea plantelor. În județul Buzău, codul galben de ninsori a fost însoțit de nemulțumirea localnicilor, care consideră că acest episod de iarnă ar fi trebuit să aibă loc de Crăciun, nu în pragul Paștelui.
Impactul vremii extreme: de la Sibiu la București
La Bâlea Lac, temperaturile au coborât până la -12 grade, iar stratul de zăpadă a atins 40 de centimetri. Prognoza indică o scădere și mai accentuată a temperaturilor, până la -17 grade, în noaptea următoare. În stațiunea Rânca, ninsorile continue și temperaturile scăzute au determinat autoritățile să recomande echiparea de iarnă pentru vehiculele care tranzitează zona.
Chiar și în București, duminică dimineața, locuitorii au fost surprinși de o ninsoare neașteptată, care a transformat ploaia și lapovița în fulgi de zăpadă. Reacțiile au variat de la glume despre scoaterea bradului de Crăciun până la nemulțumiri legate de revenirea frigului. Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare de vreme deosebit de rece, valabilă până pe 10 aprilie, care include brumă, îngheț la sol și intensificări ale vântului.
Consecințele unei ierni tardive
Acest episod de iarnă târzie ridică întrebări serioase despre schimbările climatice și impactul lor asupra agriculturii și economiei. Apicultorii români au raportat deja pierderi semnificative, cu puii de albine afectați sever de frig, ceea ce va duce la creșterea costurilor și la scăderea producției de miere. În același timp, culturile agricole riscă să fie compromise, iar efectele asupra ecosistemelor locale sunt încă dificil de evaluat.
În timp ce copiii se bucură de zăpadă, iar unii adulți încearcă să găsească umor în situație, realitatea este că aceste fenomene meteorologice extreme au implicații serioase. De la infrastructura afectată până la pierderile economice și disconfortul general, România se confruntă cu o provocare neașteptată, care subliniază fragilitatea noastră în fața capriciilor naturii.
