Ucraina și BOR: Un Dialog Controversat în Contextul Presiunilor Religioase
Recent, Oana Ţoiu, Ministrul Afacerilor Externe al României, a anunțat o propunere din partea autorităților ucrainene de a iniția un dialog cu Biserica Ortodoxă Română (BOR) pentru crearea unei structuri religioase pe teritoriul Ucrainei. Această inițiativă vine într-un context tensionat, în care bisericile românești din Ucraina se confruntă cu presiuni semnificative pentru a se alătura Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, o entitate considerată necanonică de către majoritatea ortodocșilor.
Contextul Religios și Politic
În Ucraina, există aproximativ 130 de biserici care oficiază slujbe în limba română, iar autoritățile ucrainene exercită o presiune crescândă asupra acestora pentru a se desprinde de Biserica Ortodoxă Ucraineană, care este sub influența Patriarhiei Moscovei. Această situație a generat temeri în rândul comunității românești din Ucraina, care se teme că biserica ar putea deveni un instrument de ucrainizare forțată, similar cu ceea ce s-a întâmplat în sistemul educațional, unde numărul școlilor cu predare în limba română a scăzut drastic.
Declarațiile Oanei Ţoiu
Oana Ţoiu a subliniat în declarațiile sale că, deși există o nevoie de dialog cu BOR, mandatul său nu îi permite să intervină în chestiuni de drept canonic. Ea a menționat că este esențial ca fiecare comunitate să aibă libertatea de a-și alege calea religioasă, fără a fi constrânsă de influențe externe, în special de cele venite din partea Moscovei.
Presiuni și Reacții
În acest context, avocatul Eugen Patraș, care a încercat să înregistreze BOR în Ucraina, a fost supus unei interdicții de a intra în țară, la scurt timp după ce a depus cererea. Acest demers legal se bazează pe drepturile garantate de legislația ucraineană și de tratatele internaționale, dar se confruntă cu obstacole semnificative din partea autorităților ucrainene.
Implicarea Comunității Românești
Românii din Ucraina, inclusiv preoți din regiunea Cernăuți, au încercat să se afilieze la BOR, dar au fost nevoiți să retragă cererile din cauza presiunilor exercitate de autoritățile locale. Această situație reflectă o tensiune profundă între dorința de autonomie religioasă a comunității românești și politicile de integrare națională ale Ucrainei.
Consecințe și Implicații
Pe măsură ce dialogul dintre Ucraina și BOR continuă, este evident că această problemă nu este doar una religioasă, ci și una de identitate națională și culturală. Presiunea asupra comunităților religioase minoritare poate avea consecințe pe termen lung asupra coeziunii sociale și a stabilității regionale. În acest context, rămâne de văzut cum vor evolua relațiile dintre Ucraina și BOR, precum și impactul asupra comunității românești din Ucraina.
Sursa: Antena 3
