Criza minorilor infractori: O realitate alarmantă
Recent, România a fost zguduită de o serie de crime comise de minori, ceea ce a stârnit un val de îngrijorare în societate. Criminologul Dan Antonescu a subliniat, în cadrul unei emisiuni de la Antena 3 CNN, că mulți dintre acești tineri infractori manifestă o gândire diabolică, comparabilă cu cea a adulților. Această afirmație vine pe fondul unor incidente violente care au avut loc în diverse colțuri ale țării, unde adolescenți au comis acte de violență extremă.
Factori determinanți în comportamentul infracțional
Antonescu a evidențiat că există mai mulți factori care contribuie la transformarea unui copil în infractor. Printre aceștia se numără lipsa de supraveghere din partea părinților, absența comunicării eficiente în familie și expunerea la violență pe rețelele sociale. Aceste elemente creează un mediu propice pentru dezvoltarea unor comportamente deviante, care pot culmina cu acte de violență extremă.
Studii de caz: Crimele recente
Două crime recente au captat atenția publicului și au generat discuții aprinse. Un adolescent de 15 ani din Târgu Jiu a înjunghiat mortal bunica sa în timpul unei dispute cu tatăl său, iar un alt tânăr de aceeași vârstă a ucis un bărbat în Târgoviște, fără a avea o legătură preexistentă cu victima. Aceste fapte tragice ridică întrebări serioase despre educația și supravegherea tinerilor în societatea contemporană.
Implicarea sistemului educațional
Criminologul a sugerat că educația juridică ar trebui să fie reintrodusă în școli, începând cu ciclul primar. Aceasta ar putea ajuta copiii să înțeleagă consecințele acțiunilor lor și responsabilitatea penală care vine odată cu vârsta de 14 ani. În prezent, legislația românească prevede că minorii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală, ceea ce ridică întrebări despre eficiența acestui cadru legal.
Provocările sistemului de justiție
În România, minorii cu vârste între 14 și 16 ani pot fi trași la răspundere penală doar dacă se dovedește că au acționat cu discernământ. Aceasta implică o expertiză psihiatrică, ceea ce poate complica procesul de justiție. De asemenea, minorii nu pot primi pedepse cu închisoarea ca adulții, ci sunt supuși unor măsuri educative, ceea ce ridică întrebări despre eficiența acestor măsuri în prevenirea recidivei.
Context internațional și perspective
La nivel internațional, există un consens că minorii trebuie tratați diferit de adulți în sistemul penal, având în vedere dezvoltarea lor psihologică incompletă. Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului subliniază importanța educației și reintegrării în cadrul justiției juvenile. Totuși, studiile arată că mediul social și traumele pot influența semnificativ comportamentul tinerilor, iar copiii care comit infracțiuni provin adesea din medii afectate de abuz, neglijență și violență domestică.
Concluzie: O problemă complexă
Problema infracționalității juvenile este complexă și necesită o abordare multidimensională. Este esențial ca societatea, părinții și instituțiile să colaboreze pentru a crea un mediu mai sigur și mai educativ pentru tineri. Numai printr-o înțelegere profundă a factorilor care contribuie la comportamentele deviante putem spera la o schimbare reală și durabilă.
