România Pensiilor Alimentare Fantomă
În România anului 2025, a fi mamă singură nu este doar o provocare emoțională, ci și o luptă continuă împotriva unui sistem care pare să ignore realitatea. Mamele se transformă în detectivi fiscali, încercând să descopere veniturile ascunse ale taților care refuză să plătească pensia de întreținere. Această situație devine un război tăcut, în care statul nu recunoaște suferințele acestor femei și ale copiilor lor.
Vocea Mamelor: Simona Blidaru și Campania „Dreptul la o copilărie demnă”
Simona Blidaru, mamă și inițiatoare a campaniei civice, își împărtășește experiența dureroasă. Ea nu este singura; zeci de mii de femei se confruntă cu aceleași coșmaruri. Procesele din instanțe sunt pline de cereri pentru ca tații să contribuie la creșterea copiilor, dar legea actuală permite evaziunea paternă. Codul Civil stipulează că pensia alimentară se calculează pe baza veniturilor declarate, dar ce se întâmplă când aceste venituri sunt ascunse?
Legea și Realitatea: O Discrepanță Periculoasă
Legea prevede un procent din venitul net al părintelui debitor, dar aceasta se bazează pe veniturile oficiale. Dacă un părinte lucrează „la negru” sau își transferă bunurile pe numele altora, pensia alimentară rămâne la un nivel minim. Autoritățile nu dispun de instrumente eficiente pentru a verifica aceste practici, lăsând mamele să se lupte cu un sistem care le dezavantajează.
Experiențele Mamelor: O Radiografie a Suferinței
Andreea, o mamă care a suferit nu doar din cauza neplății pensiei alimentare, ci și din cauza violenței, descrie o stare de permanentă teamă. Fostul partener nu doar că nu plătește, dar folosește copilul ca pe o armă psihologică. Aceasta este o realitate pe care multe femei o trăiesc, iar sistemul judiciar pare să ignore gravitatea situației.
Evaziunea Paternă: Mecanismele Ascunse
Roxana, o altă mamă, povestește despre cum fostul soț, cunoscut în comunitate, a reușit să evite responsabilitățile financiare. Deși a suferit abuzuri, poliția nu a intervenit. Aceasta este o altă fațetă a evaziunii paternale, unde statutul social al tatălui îi oferă protecție în fața legii.
Impactul Asupra Copiilor: O Problemă Ignorată
Diana, mamă a două fetițe cu probleme de sănătate, subliniază cum tatăl nu contribuie deloc la tratamentele necesare. Aceasta este o formă de violență care afectează nu doar mamele, ci și copiii, care devin victime ale unui sistem care nu le protejează drepturile.
Alienarea Parentală: O Formă Subtilă de Abuz
Mădălina vorbește despre alienarea parentală, o formă de abuz emoțional care afectează sănătatea mentală a mamei. Aceasta se confruntă cu atacuri constante din partea fostului partener, care își folosește drepturile de vizită ca pe un instrument de control. Această situație subliniază necesitatea unei reforme legislative care să protejeze mamele și copiii.
Scopul Campaniei: Schimbarea Legislației
Campania „Dreptul la o copilărie demnă” își propune să schimbe legislația astfel încât pensia alimentară să fie calculată în funcție de veniturile reale, inclusiv diurne și alte beneficii. De asemenea, se solicită ca ANAF și executorii să aibă obligația de a investiga veniturile ascunse ale părinților debitori. Este o luptă pentru demnitatea copiilor, care suferă cel mai mult în această situație.
Concluzie: O Problemă Sistemică
În concluzie, problema pensiilor alimentare neplătite este una sistemică, care afectează mii de familii din România. Mamele se confruntă cu un sistem care nu le protejează drepturile, iar copiii devin victime ale acestei realități dure. Este esențial ca societatea să recunoască aceste probleme și să acționeze pentru a le rezolva.
